Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Lepszy jest ubogi, który chodzi w uprzejmości swej, niżeli przewrotny w wargach swoich, który jest głupim.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
Zaiste duszy bez umiejętności nie dobrze, a kto jest prędkich nóg, potknie się.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
Głupstwo człowiecze podwraca drogę jego, a przecie przeciwko Panu zapala się gniewem serce jego.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Bogactwa przyczyniają wiele przyjaciół; ale ubogi od przyjaciela swego odłączony bywa.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
Fałszywy świadek nie będzie bez pomsty; a kto mówi kłamstwo, nie ujdzie.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Wielu się ich uniża przed księciem, a każdy jest przyjacielem mężowi szczodremu.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Wszyscy bracia ubogiego nienawidzą go; daleko więcej inni przyjaciele jego oddalają się od niego; woła za nimi, a niemasz ich.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
Nabywa rozumu, kto miłuje duszę swoję, a strzeże roztropności, aby znalazł co dobrego.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
Świadek fałszywy nie będzie bez pomsty; a kto mówi kłamstwo, zginie.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Nie przystoi głupiemu rozkosz, ani słudze panować nad książętami.
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
Rozum człowieczy zawściąga gniew jego, a ozdoba jego jest mijać przestępstwo.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
Zapalczywość królewska jest jako ryk lwięcia; ale łaska jego jest jako rosa na trawie.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Syn głupi jest utrapieniem ojcu swemu, a żona swarliwa jest jako ustawiczne kapanie przez dach.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
Dom i majętność dziedzictwem przypada po rodzicach; ale żona roztropna jest od Pana.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
Lenistwo przywodzi twardy sen, a dusza gnuśna będzie łaknęła.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
Kto strzeże przykazania, strzeże duszy swojej; ale kto gardzi drogami swemi, zginie.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Panu pożycza, kto ma litość nad ubogim, a on mu za dobrodziejstwo jego odda.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Karz syna swego, póki o nim nadzieja, a zabiegając zginieniu jego niech mu nie folguje dusza twoja.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
Wielki gniew okazuj, kiedy odpuszczasz karanie, grożąc mu, ponieważ odpuszczasz, że potem srożej karać będziesz.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Słuchaj rady, a przyjmuj karność, abyś kiedyżkolwiek był mądrym.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Wiele jest myśli w sercu człowieczem; ale rada Pańska, ta się ostoi.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
Pożądana rzecz człowiekowi dobroczynność jego, ale lepszy jest ubogi, niż mąż kłamliwy.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
Bojażń Pańska prowadzi do żywota, a kto ją ma, w obfitości mieszka, i nie spotka go nieszczęście.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
Leniwy kryje rękę swą pod pachę, i do ust swych nie podnosi jej.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Bij naśmiewcę, żeby prostak był ostrożniejszym; a roztropnego sfukaj, żeby zrozumiał umiejętność.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Syn wstyd i hańbę zadawający, ojca gubi i matkę wygania.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Synu mój! przestań słuchać nauki, któraby cię odwodziła od mów rozumnych.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
Świadek złośliwy pośmiewa się z sądu, a usta niezbożnych połykają nieprawość.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Sądy są na pośmiewców zgotowane, a guzy na grzbiet głupich.
