< Mezmurlar 129 >
1 Hac ilahisi Gençliğimden beri bana sık sık saldırdılar; Şimdi söylesin İsrail:
O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:
2 “Gençliğimden beri bana sık sık saldırdılar, Ama yenemediler beni.
De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.
3 Çiftçiler saban sürdüler sırtımda, Upuzun iz bıraktılar.”
Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.
4 Ama RAB adildir, Kesti kötülerin bağlarını.
DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.
5 Siyon'dan nefret eden herkes Utanç içinde geri çekilsin.
Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.
6 Damlardaki ota, Büyümeden kuruyan ota dönsünler.
Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,
7 Orakçı avucunu, Demetçi kucağını dolduramaz onunla.
Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.
8 Yoldan geçenler de, “RAB sizi kutsasın, RAB'bin adıyla sizi kutsarız” demezler.
Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.