Eyüp 15
1 Temanlı Elifaz şöyle yanıtladı:
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2 “Bilge kişi boş sözlerle yanıtlar mı, Karnını doğu rüzgarıyla doldurur mu?
Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
3 Boş sözlerle tartışır, Yararsız söylevler verir mi?
Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
4 Tanrı korkusunu bile ortadan kaldırıyor, Tanrı'nın huzurunda düşünmeyi engelliyorsun.
Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
5 Çünkü suçun ağzını kışkırtıyor, Hilekârların diliyle konuşuyorsun.
Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
6 Kendi ağzın seni suçluyor, ben değil, Dudakların sana karşı tanıklık ediyor.
Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
7 “İlk doğan insan sen misin? Yoksa dağlardan önce mi var oldun?
Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
8 Tanrı'nın sırrını mı dinledin de, Yalnız kendini bilge görüyorsun?
Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
9 Senin bildiğin ne ki, biz bilmeyelim? Senin anladığın ne ki, bizde olmasın?
Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
10 Bizde ak saçlı da yaşlı da var, Babandan bile yaşlı.
Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
11 Az mı geliyor Tanrı'nın avutması sana, Söylediği yumuşak sözler?
Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
12 Niçin yüreğin seni sürüklüyor, Gözlerin parıldıyor,
De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
13 Tanrı'ya öfkeni gösteriyorsun, Ağzından böyle sözler dökülüyor?
De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
14 “İnsan gerçekten temiz olabilir mi? Kadından doğan biri doğru olabilir mi?
Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
15 Tanrı meleklerine güvenmiyorsa, Gökler bile O'nun gözünde temiz değilse,
Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
16 Haksızlığı su gibi içen İğrenç, bozuk insana mı güvenecek?
Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
17 “Dinle beni, sana açıklayayım, Gördüğümü anlatayım,
Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
18 Bilgelerin atalarından öğrenip bildirdiği, Gizlemediği gerçekleri;
Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
19 O atalar ki, ülke yalnız onlara verilmişti, Aralarına henüz yabancı girmemişti.
Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
20 Kötü insan yaşamı boyunca kıvranır, Zorbaya ayrılan yıllar sayılıdır.
Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
21 Dehşet sesleri kulağından eksilmez, Esenlik içindeyken soyguncunun saldırısına uğrar.
Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
22 Karanlıktan kurtulabileceğine inanmaz, Kılıç onu gözler.
El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
23 ‘Nerede?’ diyerek ekmek ardınca dolaşır, Karanlık günün yanıbaşında olduğunu bilir.
El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
24 Acı ve sıkıntı onu yıldırır, Savaşa hazır bir kral gibi onu yener.
Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
25 Çünkü Tanrı'ya el kaldırmış, Her Şeye Gücü Yeten'e meydan okumuş,
Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
26 Kalın, yumrulu kalkanıyla O'na inatla saldırmıştı.
El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
27 “Yüzü semirdiği, Göbeği yağ bağladığı halde,
Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
28 Yıkılmış kentlerde, Taş yığınına dönmüş oturulmaz evlerde oturacak,
Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
29 Zengin olmayacak, serveti tükenecek, Malları ülkeye yayılmayacaktır.
El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
30 Karanlıktan kaçamayacak, Filizlerini alev kurutacak, Tanrı'nın ağzından çıkan solukla yok olacaktır.
Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
31 Boş şeye güvenerek kendini aldatmasın, Çünkü ödülü de boş olacaktır.
Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
32 Gününden önce işi tamamlanacak, Dalı yeşermeyecektir.
Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
33 Asma gibi koruğunu dökecek, Zeytin ağacı gibi çiçeğini dağıtacaktır.
Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
34 Çünkü tanrısızlar sürüsü kısır olur, Rüşvetçilerin çadırlarını ateş yakıp yok eder.
Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
35 Fesada gebe kalıp kötülük doğururlar, İçleri yalan doludur.”
Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.
