Marcu 4
1 Și a început din nou să învețe pe malul mării. S-a adunat la El o mare mulțime, așa că a intrat într-o corabie în mare și a șezut jos. Toată mulțimea era pe uscat, lângă mare.
Yesu abandaki lisusu koteya pembeni ya ebale. Bato ebele basanganaki pembeni na Ye. Boye, amataki mpe avandaki kati na bwato, mpe bato nyonso batelemaki na mokili, pembeni ya ebale.
2 El i-a învățat multe lucruri în parabole și le spunea în învățătura sa:
Azalaki koteya bango makambo ebele na masese. Na mateya na Ye, azalaki koloba:
3 “Ascultați! Iată, agricultorul a ieșit să semene.
« Boyoka! Moloni moko abimaki mpo na kolona.
4 În timp ce semăna, o parte din sămânță a căzut pe drum, iar păsările au venit și au mâncat-o.
Wana azalaki kobwaka nkona na ye, ndambo ekweyaki pembeni ya nzela; bandeke eyaki mpe eliaki yango.
5 Alte semințe au căzut pe un teren stâncos, unde era puțin pământ, și imediat au răsărit, pentru că nu aveau pământ adânc.
Ndambo mosusu ekweyaki na esika etonda na mabanga, esika oyo mabele ezalaki mingi te; ebimisaki mito noki mpo ete mabele yango ezalaki na bozindo te.
6 Când a răsărit soarele, s-a pârjolit; și, pentru că nu avea rădăcină, s-a uscat.
Kasi tango moyi ebimaki, mito yango ezikaki mpo ete ezalaki na misisa te.
7 Alții au căzut între spini, iar spinii au crescut și l-au înăbușit, și nu a dat niciun rod.
Ndambo mosusu ekweyaki kati na banzube; banzube ekolaki mpe efinaki-finaki yango. Boye, ebotaki bambuma te.
8 Altele au căzut în pământ bun și au dat rod, crescând și înmulțindu-se. Unii au produs de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori, iar alții de o sută de ori mai mult.”
Ndambo mosusu ekweyaki na mabele ya malamu; ebimisaki mito, ekolaki mpe ebotaki bambuma: nkona moko ebotaki bambuma tuku misato; mosusu, bambuma tuku motoba; mpe mosusu, bambuma nkama moko. »
9 El a spus: “Cine are urechi de auzit, să audă.”
Yesu azalaki lisusu koloba: « Tika ete moto oyo azali na matoyi mpo na koyoka ayoka! »
10 Când a rămas singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat despre pilde.
Tango atikalaki Ye moko, bantoma zomi na mibale elongo na bato oyo bazingelaki Ye batunaki Ye na tina na masese.
11 El le-a spus: “Vouă v-a fost dat misterul Împărăției lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară, toate lucrurile se fac în parabole,
Yesu alobaki na bango: — Epesameli bino koyeba mabombami ya Bokonzi ya Nzambe; kasi mpo na ba-oyo bazali na libanda, makambo nyonso ezali kotalisama na masese;
12 pentru ca “văzând să vadă și să nu priceapă, și auzind să audă și să nu înțeleagă, ca nu cumva să se întoarcă și să li se ierte păcatele”.”
mpo ete: atako bakoki kotala, bamona eloko te; mpe atako bakoki koyoka, basosola eloko te; noki te bakobongola mitema, mpe masumu na bango ekolimbisama.
13 El le-a zis: “Nu înțelegeți pilda aceasta? Cum veți înțelege toate parabolele?
Bongo Yesu alobaki na bango: — Boni, bososoli lisese oyo te? Ndenge nini bokososola masese mosusu?
14 Fermierul seamănă cuvântul.
Moloni alonaka Liloba.
15 Cei de pe drum sunt cei în care este semănat cuvântul; și când au auzit, îndată vine Satana și ia cuvântul care a fost semănat în ei.
Bato mosusu bazali pembeni ya nzela epai wapi Liloba elonami. Tango kaka bayoki Liloba, Satana ayei mpe alongoli Liloba oyo elonami kati na mitema na bango.
16 Aceștia, la fel, sunt cei semănați pe locurile stâncoase, care, când au auzit cuvântul, îndată îl primesc cu bucurie.
Bamosusu bazali lokola nkona oyo ekweyi na mabele etonda na mabanga: bayoki na bango Liloba mpe bayambi yango mbala moko na esengo;
17 Ei nu au rădăcină în ei înșiși, ci sunt de scurtă durată. Când apare opresiunea sau persecuția din cauza cuvântului, imediat se poticnesc.
kasi lokola bazali na misisa te kati na bango, bakowumela na Liloba yango kaka mpo na tango moke. Soki kaka, likolo ya Liloba, pasi to minyoko eyei, basundoli mbala moko kondima na bango.
18 Alții sunt cei care sunt semănați printre spini. Aceștia sunt cei care au ascultat cuvântul,
Bamosusu bazali lokola nkona oyo ekweyi kati na banzube: bayoki na bango Liloba;
19 dar grijile acestui veac, înșelăciunea bogățiilor și poftele altor lucruri care intră în el înăbușă cuvântul și acesta devine neînsuflețit. (aiōn g165)
kasi mitungisi ya bomoi, lokoso ya bomengo mpe baposa ya makambo ya mokili efini-fini Liloba kati na bango, boye ekotikala kobota bambuma te kati na bango. (aiōn g165)
20 Cei care au fost semănați pe pământ bun sunt cei care aud cuvântul, îl acceptă și fac rod, unii de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori și alții de o sută de ori.”
Bamosusu bazali lokola nkona oyo ekweyi na mabele ya malamu: bayoki malamu Liloba, bandimi yango mpe baboti bambuma; moko aboti bambuma tuku misato; mosusu, bambuma tuku motoba; mpe mosusu lisusu, bambuma nkama moko.
21 El le-a zis: “Oare se aduce o lampă pentru a fi pusă sub coș sau sub pat? Nu este pusă pe un suport?
Yesu alobaki na bango lisusu: — Boni, bamemaka solo mwinda mpo na kotia yango na se ya katini to na se ya mbeto? Ezali te mpo na kotia yango na likolo ya etelemiselo ya minda?
22 Căci nimic nu este ascuns, decât ca să fie făcut cunoscut, și nimic nu a fost făcut secret, decât ca să iasă la lumină.
Pamba te eloko moko te ebombama ekozanga komonisama, mpe eloko moko te ya sekele ekozanga kobima na pole.
23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.”
Tika ete moto azali na matoyi mpo na koyoka ayoka!
24 Și le-a zis: “Luați aminte la ce auziți. Cu orice măsură veți măsura, vi se va măsura și vouă; și vouă, celor ce ascultați, vi se va da mai mult.
Alobaki lisusu: — Bosala keba na makambo oyo bozali koyoka! Bakomeka bino na emekelo kaka oyo bino bosalelaka mpo na komeka bato mosusu, mpe bakobakisa kutu lisusu koleka;
25 Căci oricui are, i se va da mai mult; iar celui care nu are, chiar și ceea ce are i se va lua.”
pamba te na moto oyo azali na eloko, bakopesa ye lisusu; kasi na moto oyo azangi, bakobotola ye ata oyo azali na yango.
26 El a zis: “Împărăția lui Dumnezeu este ca și cum un om ar arunca sămânță pe pământ,
Yesu alobaki lisusu: — Bokonzi ya Nzambe ekokani na moto oyo abwaki nkona na mabele:
27 și ar dormi și s-ar scula zi și noapte, iar sămânța ar răsări și ar crește, fără să știe cum.
butu mpe moyi, alala to alamuka, nkona ebimisaka moto, ekolaka yango moko mpe ayebaka te ndenge nini yango ezali kokola;
28 Pentru că pământul dă roade de la sine: mai întâi firul, apoi spicul, apoi bobul plin în spice.
pamba te yango moko mabele nde ebimisaka mbuma: liboso, moto ya nzete; sima, matiti; mpe na suka, bambuma ya ble etondaka na nzete.
29 Dar când rodul este copt, îndată se pune secera, pentru că a venit secerișul.”
Bongo soki bambuma ekomeli, azwaka mbala moko mbeli oyo bakataka na yango matiti ya ble, pamba te eleko ya kobuka bambuma ekoki.
30 El a zis: “Cum vom asemăna noi Împărăția lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă o vom ilustra?
Yesu alobaki lisusu: — Bokonzi ya Nzambe ekokani na nini? Tokoki kosalela lisese nini mpo na kokokanisa yango?
31 Este ca un grăunte de muștar, care, deși este mai mic decât toate semințele care sunt pe pământ,
Bokonzi ya Likolo ekokani na nkona ya mutarde: tango balonaka yango, ezalaka nkona oyo eleki moke kati na bankona nyonso ya mokili.
32 totuși, după ce este semănat, crește și devine mai mare decât toate ierburile și scoate ramuri mari, încât păsările cerului pot să se adăpostească la umbra lui.”
Kasi sima na kolona yango, ekokola mpe ekomaka molayi koleka ndunda nyonso ya elanga, ebimisaka bitape minene oyo esalaka ete bandeke ya likolo etonga zala na se ya pio na yango.
33 Cu multe pilde ca acestea le spunea cuvântul, după cum puteau ei să-l audă.
Yesu azalaki kosalela masese ya ndenge na ndenge mpo na koteya bango Liloba na Nzambe, kolanda bososoli na bango;
34 Fără o pildă nu le vorbea; dar în particular, discipolilor Săi le explica totul.
azangaki te kosalela masese mpo na koloba na bango. Kasi soki atikali Ye moko elongo na bayekoli na Ye, azalaki kolimbola makambo nyonso.
35 În ziua aceea, când s-a făcut seară, le-a zis: “Să trecem dincolo.”
Kaka na mokolo yango wana, wana pokwa ekomaki, Yesu alobaki na bayekoli na Ye: — Tokatisa na ngambo mosusu ya ebale.
36 Lăsând mulțimea, l-au luat cu ei, așa cum era, în barcă. Și alte bărci mici erau cu el.
Batikaki bato, bamemaki Ye na bwato mpe bakatisaki na ngambo mosusu. Babwato mosusu mpe ezalaki elongo na bango.
37 S-a iscat o furtună mare de vânt și valurile băteau în barcă, atât de mult încât barca era deja plină.
Mopepe moko ya makasi ekomaki kopepa, mbonge ekomaki kobeta na bwato, mpe bwato ekomaki kotonda na mayi.
38 El însuși era în pupa, dormind pe pernă; l-au trezit și l-au întrebat: “Învățătorule, nu-ți pasă că suntem pe moarte?”
Yesu azalaki na sima, alalaki pongi mpe atiaki moto na likolo ya kuse. Bayekoli balamusaki Ye mpe bayebisaki Ye na koganga: — Moteyi, tozali kokufa; mpe ozali komitungisa na Yo te?
39 El s-a trezit, a mustrat vântul și a zis mării: “Pace! Liniștește-te!” Vântul a încetat și a fost o mare acalmie.
Yesu alamukaki, agangelaki mopepe, mpe apesaki mitindo na ebale: — Tika makelele! Vanda nye! Mopepe esilaki, mpe kimia monene ezongaki.
40 El le-a zis: “De ce vă este atât de frică? Cum se face că nu aveți credință?”.
Bongo alobaki na bayekoli na Ye: — Mpo na nini bozali kobanga? Bozali nanu na kondima te?
41 Ei s-au înspăimântat foarte tare și ziceau unul către altul: “Cine este Acesta, încât și vântul și marea Îl ascultă?”
Somo monene ekotaki kati na bango mpe bakomaki kolobana bango na bango: « Moto oyo azali penza nani mpo ete mopepe mpe ebale etosa ye? »
