Marcu 3
1 A intrat iarăși în sinagogă și era acolo un om căruia i se uscase mâna.
Yesu akotaki lisusu na ndako ya mayangani epai wapi ezalaki na moto moko akufa loboko.
2 Îl pândeau, ca să vadă dacă îl va vindeca în ziua de Sabat, ca să-l acuze.
Boye bato bazalaki kotala soki Yesu akobikisa ye na mokolo ya Saba mpo na kofunda Ye.
3 El i-a zis omului a cărui mână era uscată: “Ridică-te!”
Bongo Yesu alobaki na moto oyo akufa loboko: — Telema na liboso ya bato nyonso.
4 El le-a zis: “Este oare îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să salvezi o viață sau să ucizi?” Dar ei au rămas tăcuți.
Atunaki bango: — Nini epesamela nzela ya kosala na mokolo ya Saba: kosala bolamu to kosala mabe, kobikisa moto to kotika ye kokufa? Kasi babatelaki kimia.
5 După ce s-a uitat cu mânie la ei, mâhnit de împietrirea inimilor lor, i-a zis omului: “Întinde-ți mâna.” El a întins-o și mâna i-a fost redată la fel de sănătoasă ca și cealaltă.
Yesu atalaki bango na mawa mpe ayokaki pasi mingi na motema mpo ete mitema na bango ezalaki makasi lokola libanga. Yesu alobaki na moto yango: — Sembola loboko na yo! Moto yango asembolaki loboko na ye, mpe loboko yango ebikaki.
6 Fariseii au ieșit afară și îndată au uneltit cu Irodienii împotriva lui, cum să-l nimicească.
Mbala moko, Bafarizeo babimaki mpe bakendeki koyokana na bato ya lisanga ya Erode mpo na koluka nzela ya kobomisa Yesu.
7 Isus S-a retras cu ucenicii Săi la mare; și o mare mulțime L-a urmat din Galileea, din Iudeea,
Tango Yesu alongwaki kuna, akendeki na ebale elongo na bayekoli na Ye, mpe bato ebele penza balandaki Ye wuta na Galile, na Yuda,
8 din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan, și din împrejurimile Tirului și Sidonului. O mare mulțime, auzind ce lucruri mari făcea, a venit la el.
na Yelusalemi, na Idume mpe na ngambo ya Yordani. Boye tango bato oyo bazalaki na bamboka ya zingazinga ya Tiri mpe ya Sidoni bayokaki sango ya makambo nyonso oyo Yesu azalaki kosala, bango mpe bayaki ebele penza epai na Ye.
9 El le-a spus discipolilor săi ca o barcă mică să rămână lângă el, din cauza mulțimii, ca să nu-l îmbrâncească.
Boye Yesu atindaki bayekoli ete babongisela Ye bwato moko mpo ete bato bafinafina Ye te.
10 Căci vindecase pe mulți, așa că toți cei care aveau boli se apăsau asupra lui ca să se atingă de el.
Lokola azalaki kobikisa bato ebele, bato oyo bazalaki na pasi bakomaki kowelela koya epai na Ye mpo na koluka kosimba Ye.
11 Spiritele necurate, de câte ori îl vedeau, cădeau înaintea lui și strigau: “Tu ești Fiul lui Dumnezeu!”
Tango bato oyo bazalaki na milimo mabe bazalaki komona Ye, bazalaki kogumbama liboso na Ye mpe koganga: — Yo ozali solo Mwana na Nzambe!
12 El i-a avertizat cu severitate să nu-l facă cunoscut.
Kasi Yesu azalaki kopamela milimo yango ete emeka te koloba na tina na Ye.
13 El s-a urcat pe munte și a chemat la Sine pe cei pe care-i voia și ei au venit la El.
Yesu amataki likolo ya ngomba, abengaki bato oyo azalaki na bosenga na bango, mpe bakendeki epai na Ye.
14 A numit doisprezece, ca să fie cu el și să-i trimită să propovăduiască
Kati na bango, aponaki bato zomi na mibale oyo akomaki kobenga « bantoma, » mpo ete bazala elongo na Ye mpe mpo ete bakende koteya Sango Malamu;
15 și să aibă putere să vindece boli și să scoată demoni:
mpe apesaki bango bokonzi ya kobengana milimo mabe.
16 Simon (căruia i-a dat numele de Petru);
Tala bakombo ya bato zomi na mibale oyo aponaki: Simona oyo Yesu apesaki kombo « Petelo; »
17 Iacov, fiul lui Zebedeu, și Ioan, fratele lui Iacov, (pe care i-a numit Boanerges, ceea ce înseamnă: “Fiii tunetului”);
Jake, mwana mobali ya Zebede, mpe Yoane, ndeko na ye, ba-oyo Yesu apesaki kombo « Boanerijesi » oyo elingi koloba: bana ya kake;
18 Andrei, Filip, Bartolomeu, Matei, Toma, Iacov, fiul lui Alfeu, Tadeu, Simon Zelota,
Andre, Filipo, Bartelemi, Matayo, Toma, Jake, mwana mobali ya Alife; Tade, Simona oyo azalaki moko kati na lisanga ya Bazelote,
19 și Iuda Iscarioteanul, care l-a și trădat. Apoi a intrat într-o casă.
mpe Yuda Isikarioti oyo atekaki Yesu.
20 Mulțimea s-a adunat din nou, încât nu mai putea nici măcar să mănânce pâine.
Tango Yesu akotaki na ndako, bato ebele bayaki lisusu kosangana wana, mpe esalaki ete Ye elongo na bayekoli na Ye bazangaki ata tango mpo na kolia.
21 Când au auzit prietenii lui, au ieșit să-l prindă, căci ziceau: “Este nebun”.
Tango bandeko ya libota na Ye bayokaki bongo, bayaki mpo na kozwa Ye na makasi, pamba te bazalaki koloba: — Akomi na bokono ya liboma.
22 Cărturarii care se coborau de la Ierusalim spuneau: “Are pe Beelzebul” și: “Prin prințul demonilor scoate afară demonii.”
Balakisi ya Mobeko oyo bawutaki na Yelusalemi balobaki: — Azali na molimo ya Belizebule kati na ye mpe azali kobengana milimo mabe na nguya ya mokonzi ya milimo mabe.
23 Apoi i-a chemat și le-a zis în pilde: “Cum poate Satana să scoată afară pe Satana?
Yesu abengaki bango mpe alobaki na bango na masese: — Ndenge nini Satana akoki kobengana Satana?
24 Dacă o împărăție este împărțită împotriva ei însăși, acea împărăție nu poate rămâne în picioare.
Soki bokonzi moko ekabwani, bokonzi yango ekowumela te.
25 Dacă o casă este împărțită împotriva ei însăși, casa aceea nu poate sta în picioare.
Soki libota moko ekabwani, libota yango ekowumela te;
26 Dacă Satana s-a ridicat împotriva lui însuși și este dezbinat, nu poate sta în picioare, ci are un sfârșit.
mpe soki Satana amibundisi mpe akabwani na ye moko, akowumela te, mpe suka na ye emonani.
27 Dar nimeni nu poate intra în casa celui puternic ca să jefuiască, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic; atunci îi va jefui casa.
Pamba te moto moko te akoki kokota na ndako ya elombe mpo na kobotola biloko na ye soki liboso akangi ye te na basinga. Ezali kaka soki asali bongo nde akoki kobotola biloko na ye ya ndako.
28 “Adevărat vă spun că toate păcatele urmașilor omului vor fi iertate, inclusiv blasfemiile cu care vor huli;
Nazali koloba na bino penza ya solo: masumu mpe maloba nyonso ya mabe oyo bato bakoki kofinga na yango Nzambe ekolimbisama;
30 —pentru că au spus: “Are un duh necurat”.
Yesu alobaki bongo, mpo ete bazalaki koloba: « Azali na molimo mabe! »
31 Mama și frații lui au venit și, stând afară, au trimis la el și l-au chemat.
Mama mpe bandeko mibali ya Yesu bayaki, batelemaki libanda mpe batindaki moto kobenga Yesu.
32 O mulțime stătea în jurul lui și i-au spus: “Iată, mama ta, frații tăi și surorile tale sunt afară și te caută.”
Bato ebele penza bavandaki pembeni na Ye. Mpe bayaki koloba na Ye: — Mama mpe bandeko na yo ya mibali bazali libanda, bazali koluka yo. Yesu azongisaki:
33 El le-a răspuns: “Cine sunt mama Mea și frații Mei?”
— Nani mama na Ngai? Banani bandeko na Ngai?
34 Și, uitându-se la cei care stăteau în jurul lui, a zis: “Iată mama și frații mei!
Atalaki bato oyo bavandaki pembeni na Ye mpe alobaki: — Botala mama na Ngai mpe bandeko na Ngai!
35 Căci oricine face voia lui Dumnezeu este fratele meu, sora mea și mama mea.”
Moto nyonso oyo asalaka mokano ya Nzambe, ye nde azali ndeko na Ngai ya mobali, ndeko na Ngai ya mwasi mpe mama na Ngai.
