Marcu 4
1 Și a început din nou să învețe pe malul mării. S-a adunat la El o mare mulțime, așa că a intrat într-o corabie în mare și a șezut jos. Toată mulțimea era pe uscat, lângă mare.
And he began again to teach by the sea-side: and there was gathered to him a great multitude, so that he entered into a boat, and sat on the sea; and the whole multitude was by the sea, on the land.
2 El i-a învățat multe lucruri în parabole și le spunea în învățătura sa:
And he taught them many things by parables, and said to them in his doctrine,
3 “Ascultați! Iată, agricultorul a ieșit să semene.
Hearken; Behold, a sower went out to sow:
4 În timp ce semăna, o parte din sămânță a căzut pe drum, iar păsările au venit și au mâncat-o.
And it came to pass as he sowed, some fell by the way-side, and the fowls of the air came and devoured it.
5 Alte semințe au căzut pe un teren stâncos, unde era puțin pământ, și imediat au răsărit, pentru că nu aveau pământ adânc.
And some fell on stony ground, where it had not much earth; and immediately it sprang up, because it had no depth of earth.
6 Când a răsărit soarele, s-a pârjolit; și, pentru că nu avea rădăcină, s-a uscat.
But when the sun had risen, it was scorched; and because it had no root, it withered away.
7 Alții au căzut între spini, iar spinii au crescut și l-au înăbușit, și nu a dat niciun rod.
And some fell among thorns, and the thorns grew up, and choked it, and it yielded no fruit.
8 Altele au căzut în pământ bun și au dat rod, crescând și înmulțindu-se. Unii au produs de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori, iar alții de o sută de ori mai mult.”
And other fell on good ground, and yielded fruit that sprang up, and increased, and brought forth, some thirty, and some sixty, and some a hundred.
9 El a spus: “Cine are urechi de auzit, să audă.”
And he said to them, He that hath ears to hear, let him hear.
10 Când a rămas singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat despre pilde.
And when he was alone, they that were about him, with the twelve, asked of him the parable.
11 El le-a spus: “Vouă v-a fost dat misterul Împărăției lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară, toate lucrurile se fac în parabole,
And he said to them, To you it is given to know the mystery of the kingdom of God: but to them that are without, all [these] things are done in parables:
12 pentru ca “văzând să vadă și să nu priceapă, și auzind să audă și să nu înțeleagă, ca nu cumva să se întoarcă și să li se ierte păcatele”.”
That seeing they may see, and not perceive; and hearing they may hear, and not understand; lest at any time they should be converted, and [their] sins should be forgiven them.
13 El le-a zis: “Nu înțelegeți pilda aceasta? Cum veți înțelege toate parabolele?
And he said to them, Know ye not this parable? and how then will ye know all parables?
14 Fermierul seamănă cuvântul.
The sower soweth the word.
15 Cei de pe drum sunt cei în care este semănat cuvântul; și când au auzit, îndată vine Satana și ia cuvântul care a fost semănat în ei.
And these are they by the way-side, where the word is sown; but when they have heard, Satan cometh immediately, and taketh away the word that was sown in their hearts.
16 Aceștia, la fel, sunt cei semănați pe locurile stâncoase, care, când au auzit cuvântul, îndată îl primesc cu bucurie.
And these are they likewise who are sown on stony ground; who, when they have heard the word, immediately receive it with gladness;
17 Ei nu au rădăcină în ei înșiși, ci sunt de scurtă durată. Când apare opresiunea sau persecuția din cauza cuvântului, imediat se poticnesc.
And have no root in themselves, and so endure but for a time: afterward, when affliction or persecution ariseth for the word's sake, immediately they relapse.
18 Alții sunt cei care sunt semănați printre spini. Aceștia sunt cei care au ascultat cuvântul,
And these are they who are sown among thorns; such as hear the word,
19 dar grijile acestui veac, înșelăciunea bogățiilor și poftele altor lucruri care intră în el înăbușă cuvântul și acesta devine neînsuflețit. (aiōn g165)
And the cares of this world, and the deceitfulness of riches, and the lusts of other things entering in, choke the word, and it becometh unfruitful. (aiōn g165)
20 Cei care au fost semănați pe pământ bun sunt cei care aud cuvântul, îl acceptă și fac rod, unii de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori și alții de o sută de ori.”
And these are they who are sown on good ground; such as hear the word, and receive [it], and bring forth fruit, some thirty-fold, some sixty, and some a hundred.
21 El le-a zis: “Oare se aduce o lampă pentru a fi pusă sub coș sau sub pat? Nu este pusă pe un suport?
And he said to them, Is a candle brought to be put under a close vessel, or under a bed? and not to be set on a candlestick?
22 Căci nimic nu este ascuns, decât ca să fie făcut cunoscut, și nimic nu a fost făcut secret, decât ca să iasă la lumină.
For there is nothing hid, which shall not be manifested; neither hath any thing been kept secret, but that it should come abroad.
23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.”
If any man hath ears to hear, let him hear.
24 Și le-a zis: “Luați aminte la ce auziți. Cu orice măsură veți măsura, vi se va măsura și vouă; și vouă, celor ce ascultați, vi se va da mai mult.
And he said to them, Take heed what ye hear: With the measure which ye give, it shall be measured to you: and to you that hear shall more be given.
25 Căci oricui are, i se va da mai mult; iar celui care nu are, chiar și ceea ce are i se va lua.”
For he that hath, to him shall be given: and he that hath not, from him shall be taken even that which he hath.
26 El a zis: “Împărăția lui Dumnezeu este ca și cum un om ar arunca sămânță pe pământ,
And he said, So is the kingdom of God, as if a man should cast seed into the ground;
27 și ar dormi și s-ar scula zi și noapte, iar sămânța ar răsări și ar crește, fără să știe cum.
And should sleep, and rise night and day, and the seed should spring and grow up, he knoweth not how.
28 Pentru că pământul dă roade de la sine: mai întâi firul, apoi spicul, apoi bobul plin în spice.
For the earth bringeth forth fruit of itself; first the blade, then the ear, after that the full corn in the ear.
29 Dar când rodul este copt, îndată se pune secera, pentru că a venit secerișul.”
But when the fruit is brought forth, immediately he putteth in the sickle, because the harvest is come.
30 El a zis: “Cum vom asemăna noi Împărăția lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă o vom ilustra?
And he said, To what shall we liken the kingdom of God? or with what comparison shall we compare it?
31 Este ca un grăunte de muștar, care, deși este mai mic decât toate semințele care sunt pe pământ,
[It is] like a grain of mustard-seed, which, when it is sown in the earth, is less than all the seeds that are in the earth.
32 totuși, după ce este semănat, crește și devine mai mare decât toate ierburile și scoate ramuri mari, încât păsările cerului pot să se adăpostească la umbra lui.”
But when it is sown, it groweth up, and becometh greater than all herbs, and shooteth out great branches; so that the fowls of the air may lodge under its shade.
33 Cu multe pilde ca acestea le spunea cuvântul, după cum puteau ei să-l audă.
And with many such parables he spoke the word to them, as they were able to hear [it].
34 Fără o pildă nu le vorbea; dar în particular, discipolilor Săi le explica totul.
But without a parable he spoke not to them: and when they were alone, he expounded all things to his disciples.
35 În ziua aceea, când s-a făcut seară, le-a zis: “Să trecem dincolo.”
And the same day, when the evening was come, he saith to them, Let us pass over to the other side.
36 Lăsând mulțimea, l-au luat cu ei, așa cum era, în barcă. Și alte bărci mici erau cu el.
And when they had sent away the multitude, they took him even as he was in the boat. And there were also with him other small boats.
37 S-a iscat o furtună mare de vânt și valurile băteau în barcă, atât de mult încât barca era deja plină.
And there arose a great storm of wind, and the waves beat into the boat, so that it was now full.
38 El însuși era în pupa, dormind pe pernă; l-au trezit și l-au întrebat: “Învățătorule, nu-ți pasă că suntem pe moarte?”
And he was in the hinder part of the boat, asleep on a pillow: and they awake him, and say to him, Master, carest thou not that we perish?
39 El s-a trezit, a mustrat vântul și a zis mării: “Pace! Liniștește-te!” Vântul a încetat și a fost o mare acalmie.
And he arose, and rebuked the wind, and said to the sea, Peace, be still: and the wind ceased, and there was a great calm.
40 El le-a zis: “De ce vă este atât de frică? Cum se face că nu aveți credință?”.
And he said to them, Why are ye so fearful? how is it that ye have no faith?
41 Ei s-au înspăimântat foarte tare și ziceau unul către altul: “Cine este Acesta, încât și vântul și marea Îl ascultă?”
And they feared exceedingly, and said one to another, What manner of man is this, that even the wind and the sea obey him?
