Marcu 1
1 Începutul Veștii Bune a lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Hudaning oƣli Əysa Mǝsiⱨning hux hǝwirining baxlinixi:
2 După cum este scris în profeți, “Iată, trimit pe mesagerul Meu înaintea feței tale, care îți va pregăti calea înaintea ta:
Yǝxaya pǝyƣǝmbǝrning yazmisida hatirilǝngǝndǝk: — «Mana, aldingda ǝlqimni ǝwǝtimǝn. U sening yolungni aldin’ala tǝyyarlaydu.
3 glasul cuiva care strigă în pustiu, 'Pregătiți calea Domnului! Fă-i cărările drepte!”
Anglanglar, dalada birsining towliƣan awazini! U: «Pǝrwǝrdigarning yolini tǝyyarlanglar, Uning üqün qiƣir yollirini tüptüz ⱪilinglar!» — dǝydu».
4 Ioan a venit să boteze în pustie și să propovăduiască botezul pocăinței pentru iertarea păcatelor.
Kixilǝrni qɵmüldürüx elip baridiƣan Yǝⱨya [pǝyƣǝmbǝr] qɵl-bayawanda pǝyda bolup, gunaⱨlarƣa kǝqürüm elip kelidiƣan, towa ⱪilixni bildüridiƣan [suƣa] «qɵmüldürüx»ni jakarlaxⱪa baxlidi.
5 Tot ținutul Iudeii și toți cei din Ierusalim au ieșit la el. Au fost botezați de el în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele.
Pütün Yǝⱨudiyǝ ɵlkisidikilǝr wǝ pütkül Yerusalem xǝⱨiridikilǝr uning aldiƣa qiⱪip, gunaⱨlirini iⱪrar ⱪilixi bilǝn uning tǝripidin Iordan dǝryasida qɵmüldürüldi.
6 Ioan era îmbrăcat cu păr de cămilă și avea o curea de piele la brâu. El mânca lăcuste și miere sălbatică.
Yǝⱨya bolsa tɵgǝ yungidin ⱪilinƣan kiyim kiygǝn, beligǝ kɵn tasma baƣliƣanidi; yemǝkliki qekǝtkǝ bilǝn yawa ⱨǝrǝ ⱨǝsili idi.
7 El propovăduia, spunând: “După mine vine cel care este mai puternic decât mine, a cărui șnur al sandalelor nu sunt vrednic să mă aplec și să îl desfac.
U mundaⱪ dǝp jakarlaytti: — Mǝndin ⱪudrǝtlik bolƣan biri mǝndin keyin kelidu. Mǝn ⱨǝtta engixip kǝxlirining boƣⱪuqini yexixkimu layiⱪ ǝmǝsmǝn!
8 Eu v-am botezat în apă, dar el vă va boteza în Duhul Sfânt.”
Mǝn silǝrni suƣila qɵmüldürimǝn, lekin u silǝrni Muⱪǝddǝs Roⱨⱪa qɵmüldüridu.
9 În zilele acelea, Isus a venit din Nazaret din Galileea și a fost botezat de Ioan în Iordan.
Xu künlǝrdǝ xundaⱪ boldiki, Əysa Galiliyǝ ɵlkisining Nasarǝt xǝⱨiridin kelip, Yǝⱨya tǝripidin Iordan dǝryasida qɵmüldürüldi.
10 Imediat ce a ieșit din apă, a văzut cerurile despărțindu-se și Duhul Sfânt coborând peste el ca un porumbel.
U sudin qiⱪⱪandila, asmanlarning yerilip, Roⱨning kǝptǝr ⱪiyapitidǝ qüxüp, ɵz üstigǝ ⱪonuwatⱪanliⱪini kɵrdi.
11 Un glas a venit din cer: “Tu ești Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”
Xuning bilǝn asmanlardin: «Sǝn Mening sɵyümlük Oƣlum, Mǝn sǝndin toluⱪ hursǝnmǝn!» degǝn bir awaz anglandi.
12 Și îndată Duhul Sfânt l-a izgonit în pustiu.
Wǝ Roⱨ dǝrⱨal uni qɵl-bayawanƣa süylǝp qiⱪardi.
13 Acolo, în pustiu, a stat patruzeci de zile, ispitit de Satana. Era cu animalele sălbatice; și îngerii îi slujeau.
U qɵldǝ ⱪiriⱪ kün turup, Xǝytan tǝripidin sinilip turatti. U xu yǝrdǝ yawayi ⱨaywanlar bilǝn billǝ idi; xu künlǝrdǝ pǝrixtilǝr uning hizmitini ⱪildi.
14 După ce Ioan a fost luat în temniță, Isus a venit în Galileea, propovăduind vestea cea bună a Împărăției lui Dumnezeu,
Əmdi Yǝⱨya solanƣandin keyin, Əysa Galiliyǝ ɵlkisigǝ berip: «Waⱪit-saiti toxti, Hudaning padixaⱨliⱪi yeⱪinlaxti! Towa ⱪilinglar, hux hǝwǝrgǝ ixininglar!» dǝp Hudaning padixaⱨliⱪining hux hǝwirini jakarlaxⱪa baxlidi.
15 și zicând: “Timpul s-a împlinit și Împărăția lui Dumnezeu este aproape! Pocăiți-vă și credeți în Vestea cea Bună!”.
16 Trecând pe malul mării Galileii, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, care aruncau o plasă în mare, căci erau pescari.
[Xu künlǝrdǝ] u Galiliyǝ dengizi boyida ketiwetip, Simon bilǝn inisi Andriyasni kɵrdi. Ular beliⱪqi bolup, dengizƣa tor taxlawatatti.
17 Isus le-a zis: “Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni”.
Əysa ularƣa: — Mening kǝynimdin menginglar, mǝn silǝrni adǝm tutⱪuqi beliⱪqi ⱪilimǝn! — dedi.
18 Și îndată și-au lăsat plasele și au mers după El.
Ular xuan torlirini taxlap, uningƣa ǝgixip mangdi.
19 Și, mergând puțin mai departe de acolo, a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe fratele său Ioan, care erau și ei în corabie și reparau plasele.
U xu yǝrdin bir’az ɵtüp Zǝbǝdiyning oƣli Yaⱪupni inisi Yuⱨanna bilǝn kɵrdi. Bu ikkisi kemidǝ turup torlirini ongxawatatti.
20 Imediat i-a chemat, iar ei au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă, cu slujitorii angajați, și au mers după el.
U xuan ularnimu qaⱪirdi. Ular atisi Zǝbǝdiyni mǝdikarlar bilǝn billǝ kemidǝ ⱪaldurup, ɵzliri uning bilǝn mangdi.
21 S-au dus în Capernaum, și îndată, în ziua de Sabat, a intrat în sinagogă și învăța.
Ular KǝpǝrNaⱨum xǝⱨirigǝ kirdi. Xabat küni u udul sinagogⱪa kirip, tǝlim berixkǝ baxlidi.
22 Ei erau uimiți de învățătura lui, pentru că îi învăța ca având autoritate, și nu ca pe cărturari.
Halayiⱪ uning tǝlimigǝ ⱨǝyranuⱨǝs boluxti. Qünki uning tǝlimliri Tǝwrat ustazliriningkigǝ ohximaytti, bǝlki tolimu nopuzluⱪ idi.
23 Îndată s-a găsit în sinagoga lor un om cu un duh necurat și a strigat, zicând:
Sinagogta napak roⱨ qaplaxⱪan bir adǝm bar idi. U:
24 “Ha! Ce avem noi de-a face cu tine, Isus, Nazarineanule? Ai venit să ne distrugi? Eu știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!”.
— I Nasarǝtlik Əysa, biz bilǝn karing bolmisun! Sǝn bizni yoⱪatⱪili kǝldingmu? Mǝn sening kimlikingni bilimǝn, sǝn Hudaning Muⱪǝddǝs bolƣuqisisǝn! — dǝp towlaytti.
25 Isus l-a mustrat și i-a zis: “Taci și ieși din el!”
Lekin Əysa [jinƣa] tǝnbiⱨ berip: — Aƣzingni yum, bu adǝmdin qiⱪ! — dedi.
26 Și duhul necurat a ieșit din el, care-l zguduia și striga cu glas tare.
Napak roⱨ ⱨeliⱪi adǝmning tenini tartixturup, ⱪattiⱪ warⱪiriƣiniqǝ uningdin qiⱪip kǝtti.
27 Toți erau uimiți, așa că se întrebau între ei și ziceau: “Ce este aceasta? O învățătură nouă? Pentru că el poruncește cu autoritate chiar și duhurilor necurate, iar acestea îl ascultă!”
Halayiⱪ ⱨǝmmisi buningdin intayin ⱨǝyran bolup, ɵzara ƣulƣula ⱪilixip: — Bu ⱪandaⱪ ix? Yengi bir tǝlimƣu! Qünki u ⱨoⱪuⱪ bilǝn ⱨǝtta napak roⱨlarƣimu buyruⱪ ⱪilalaydikǝn, ularmu uning sɵzigǝ boysunidikǝn, — deyixti.
28 Imediat, vestea despre el s-a răspândit pretutindeni în toată regiunea Galileii și în împrejurimile ei.
Buningdin uning xɵⱨriti xu ⱨaman pütün Galiliyǝ ɵlkisining ǝtrapiƣa pur kǝtti.
29 Și îndată ce au ieșit din sinagogă, au intrat în casa lui Simon și Andrei, cu Iacov și Ioan.
Ular sinagogdin qiⱪipla, Yaⱪup wǝ Yuⱨanna bilǝn Simon wǝ Andriyasning ɵyigǝ bardi.
30 Mama soției lui Simon zăcea bolnavă de febră și îndată i-au povestit despre ea.
Əmma Simonning ⱪeynanisi ⱪizitma iqidǝ yetip ⱪalƣanidi. Ular dǝrⱨal uning ǝⱨwalini [Əysaƣa] eytti.
31 El a venit, a luat-o de mână și a ridicat-o. Febra a lăsat-o imediat și ea le-a slujit.
U ayalning ⱪexiƣa berip, ⱪolidin tutup, yɵlǝp ɵrǝ turƣuzdi. Uning ⱪizitmisi dǝrⱨal yandi wǝ u ularni kütüxkǝ kirixti.
32 Seara, când a apus soarele, au adus la El pe toți cei bolnavi și pe cei posedați de demoni.
Kǝqⱪurun kün patⱪanda, kixilǝr barliⱪ aƣriⱪlarni wǝ jin qaplaxⱪanlarni uning aldiƣa elip kelixti.
33 Toată cetatea era adunată la ușă.
Pütün xǝⱨǝrdikilǝr ixik aldiƣa toplaxⱪanidi.
34 El a vindecat pe mulți bolnavi de diferite boli și a izgonit mulți demoni. Nu le permitea demonilor să vorbească, pentru că îl cunoșteau.
Xuning bilǝn u ⱨǝr türlük kesǝllǝrgǝ giriptar bolƣan nurƣun kixilǝrni saⱪaytti wǝ nurƣun jinlarni kixilǝrdin ⱨǝydiwǝtti. Lekin u jinlarning gǝp ⱪilixⱪa yol ⱪoymidi, qünki ular uning kim ikǝnlikini bilixǝtti.
35 Dis-de-dimineață, pe când era încă întuneric, s-a sculat și a ieșit afară, s-a dus într-un loc pustiu și s-a rugat acolo.
Ətisi ǝtigǝn tang tehi atmastinla, u ornidin turup, [xǝⱨǝrdin] qiⱪip, hilwǝt bir jayƣa berip dua-tilawǝt ⱪildi.
36 Simon și cei care erau cu el l-au căutat.
Simon bilǝn uning ⱨǝmraⱨliri uni izdǝp qiⱪti.
37 L-au găsit și i-au spus: “Toată lumea te caută.”
Uni tapⱪanda: — Ⱨǝmmǝ adǝm seni izdixiwatidu! — deyixti.
38 Și le-a zis: “Să mergem în altă parte, în cetățile vecine, ca să propovăduiesc și acolo, căci pentru aceasta am ieșit.”
U ularƣa: — Baxⱪa yǝrlǝrgǝ, ǝtraptiki yezilarƣimu sɵz-kalamni jakarlixim üqün barayli. Qünki mǝn dǝl muxu ix üqün kelixim, — dedi.
39 Și a mers în sinagogile lor în toată Galileea, predicând și scoțând demoni.
Xundaⱪ ⱪilip, u pütkül Galiliyǝ ɵlkisini aylinip, sinagoglirida sɵz-kalamni jakarlaytti ⱨǝmdǝ jinlarni kixilǝrdin ⱨǝydiwetǝtti.
40 Un leprosar a venit la El și L-a rugat, îngenunchind în fața Lui și spunându-I: “Dacă vrei, poți să mă cureți.”
Mahaw kesili bar bir kixi uning aldiƣa kelip yelinip, tizlinip turup: — Əgǝr halisingiz, meni kesilimdin pak ⱪilalaysiz! — dǝp ɵtündi.
41 Și, cuprins de milă, a întins mâna, l-a atins și i-a zis: “Vreau să... Să fie curățat”.
Əysa iqi aƣriƣaq ⱪolini sozup uningƣa tǝgküzüp turup: — Halaymǝn, pak ⱪilinƣin! — dewidi,
42 După ce a spus aceasta, îndată lepra s-a depărtat de la el și a fost curățit.
xu sɵz bilǝnla mahaw kesili dǝrⱨal bimardin ketip, u pak ⱪilindi.
43 El l-a avertizat cu strictețe și l-a trimis imediat afară,
U uningƣa: — Ⱨazir bu ixni ⱨeqkimgǝ eytma, bǝlki udul berip [mǝs’ul] kaⱨinƣa ɵzüngni kɵrsitip, kaⱨinlarda guwaⱨliⱪ bolux üqün, Musa bu kesǝldin paklanƣanlarƣa ǝmr ⱪilƣan [ⱪurbanliⱪlarni] sunƣin, — dǝp uni ⱪattiⱪ agaⱨlandurup yolƣa saldi.
44 și i-a zis: “Vezi să nu spui nimic nimănui, ci du-te să te prezinți preotului și oferă pentru curățirea ta ceea ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”
45 Dar el a ieșit și a început să propovăduiască mult și să răspândească vestea, încât Isus nu mai putea intra în cetate, ci era afară, în locuri pustii. Oamenii veneau la el de pretutindeni.
Biraⱪ u adǝm qiⱪip, bu ixni kɵp yǝrlǝrdǝ jar selip, kǝng yeyiwǝtti. Xuning bilǝn Əysa ⱨeqⱪandaⱪ xǝⱨǝrgǝ oquⱪ-axkara kirǝlmǝy, bǝlki xǝⱨǝrlǝr sirtidiki hilwǝt jaylarda turuxⱪa mǝjbur boldi; halayiⱪ ⱨǝr tǝrǝptin uning yeniƣa toplixatti.
