1 Corinteni 9

1 Nu sunt eu liber? Nu sunt eu apostol? Nu l-am văzut pe Isus Hristos, Domnul nostru? Nu ești tu lucrarea mea în Domnul?

ahaM kim ekaH prerito nAsmi? kimahaM svatantro nAsmi? asmAkaM prabhu ryIzuH khrISTaH kiM mayA nAdarzi? yUyamapi kiM prabhunA madIyazramaphalasvarUpA na bhavatha?

2 Dacă pentru alții nu sunt apostol, cel puțin pentru voi sunt, căci voi sunteți pecetea apostolatului meu în Domnul.

anyalokAnAM kRte yadyapyahaM prerito na bhaveyaM tathAca yuSmatkRte prerito'smi yataH prabhunA mama preritatvapadasya mudrAsvarUpA yUyamevAdhve|

3 Iată apărarea mea în fața celor ce mă cercetează:

ye lokA mayi doSamAropayanti tAn prati mama pratyuttarametat|

4 Nu avem noi dreptul să mâncăm și să bem?

bhojanapAnayoH kimasmAkaM kSamatA nAsti?

5 Nu avem dreptul să luăm cu noi o soție credincioasă, ca ceilalți apostoli, ca frații Domnului și ca Cefa?

anye preritAH prabho rbhrAtarau kaiphAzca yat kurvvanti tadvat kAJcit dharmmabhaginIM vyUhya tayA sArddhaM paryyaTituM vayaM kiM na zaknumaH?

6 Sau numai eu și Barnaba nu avem dreptul să nu lucrăm?

sAMsArikazramasya parityAgAt kiM kevalamahaM barNabbAzca nivAritau?

7 Ce soldat a servit vreodată pe cheltuiala sa? Cine plantează o vie și nu mănâncă din roadele ei? Sau cine paște o turmă și nu bea din laptele turmei?

nijadhanavyayena kaH saMgrAmaM karoti? ko vA drAkSAkSetraM kRtvA tatphalAni na bhuGkte? ko vA pazuvrajaM pAlayan tatpayo na pivati?

8 Spun eu oare aceste lucruri după obiceiurile oamenilor? Sau nu spune și Legea același lucru?

kimahaM kevalAM mAnuSikAM vAcaM vadAmi? vyavasthAyAM kimetAdRzaM vacanaM na vidyate?

9 Căci este scris în legea lui Moise: “Să nu pui botniță boului în timp ce bate grâul”. Oare pentru boi îi pasă lui Dumnezeu,

mUsAvyavasthAgranthe likhitamAste, tvaM zasyamarddakavRSasyAsyaM na bhaMtsyasIti| IzvareNa balIvarddAnAmeva cintA kiM kriyate?

10 sau o spune cu siguranță de dragul nostru? Da, a fost scris de dragul nostru, pentru că cel care ară trebuie să ară în speranță, iar cel care ară în speranță trebuie să aibă parte de speranța lui.

kiM vA sarvvathAsmAkaM kRte tadvacanaM tenoktaM? asmAkameva kRte tallikhitaM| yaH kSetraM karSati tena pratyAzAyuktena karSTavyaM, yazca zasyAni marddayati tena lAbhapratyAzAyuktena mardditavyaM|

11 Dacă noi v-am semănat lucruri spirituale, este mare lucru dacă vă secerăm lucruri trupești?

yuSmatkRte'smAbhiH pAratrikANi bIjAni ropitAni, ato yuSmAkamaihikaphalAnAM vayam aMzino bhaviSyAmaH kimetat mahat karmma?

12 Dacă alții se împărtășesc de acest drept asupra voastră, nu avem noi încă și mai mult? Cu toate acestea, nu ne-am folosit de acest drept, ci suportăm totul, ca să nu punem piedici bunei vestiri a lui Hristos.

yuSmAsu yo'dhikArastasya bhAgino yadyanye bhaveyustarhyasmAbhistato'dhikaM kiM tasya bhAgibhi rna bhavitavyaM? adhikantu vayaM tenAdhikAreNa na vyavahRtavantaH kintu khrISTIyasusaMvAdasya ko'pi vyAghAto'smAbhiryanna jAyeta tadarthaM sarvvaM sahAmahe|

13 Nu știți că cei care slujesc în jurul lucrurilor sacre mănâncă din lucrurile templului, iar cei care servesc la altar au partea lor cu altarul?

aparaM ye pavitravastUnAM paricaryyAM kurvvanti te pavitravastuto bhakSyANi labhante, ye ca vedyAH paricaryyAM kurvvanti te vedisthavastUnAm aMzino bhavantyetad yUyaM kiM na vida?

14 Tot așa, Domnul a rânduit ca cei care vestesc Buna Vestire să trăiască din Buna Vestire.

tadvad ye susaMvAdaM ghoSayanti taiH susaMvAdena jIvitavyamiti prabhunAdiSTaM|

15 Dar eu n-am folosit nimic din toate acestea și nu scriu aceste lucruri ca să se facă așa în cazul meu, căci mai degrabă aș vrea să mor, decât ca cineva să-mi strice mândria.

ahameteSAM sarvveSAM kimapi nAzritavAn mAM prati tadanusArAt AcaritavyamityAzayenApi patramidaM mayA na likhyate yataH kenApi janena mama yazaso mudhAkaraNAt mama maraNaM varaM|

16 Căci, dacă propovăduiesc Vestea cea bună, nu am cu ce să mă laud, pentru că necesitatea îmi este impusă; dar vai de mine dacă nu propovăduiesc Vestea cea bună.

susaMvAdagheSaNAt mama yazo na jAyate yatastadghoSaNaM mamAvazyakaM yadyahaM susaMvAdaM na ghoSayeyaM tarhi mAM dhik|

17 Căci, dacă fac aceasta de bunăvoie, am o răsplată. Dar dacă nu de bunăvoie, am o administrare care mi-a fost încredințată.

icchukena tat kurvvatA mayA phalaM lapsyate kintvanicchuke'pi mayi tatkarmmaNo bhAro'rpito'sti|

18 Care este, așadar, răsplata mea? Ca, atunci când predic Buna Vestire, să prezint Buna Vestire a lui Cristos fără nicio taxă, pentru a nu abuza de autoritatea mea în Buna Vestire.

etena mayA labhyaM phalaM kiM? susaMvAdena mama yo'dhikAra Aste taM yadabhadrabhAvena nAcareyaM tadarthaM susaMvAdaghoSaNasamaye tasya khrISTIyasusaMvAdasya nirvyayIkaraNameva mama phalaM|

19 Căci, deși eram liber de toate, m-am supus tuturor, ca să câștig mai mult.

sarvveSAm anAyatto'haM yad bhUrizo lokAn pratipadye tadarthaM sarvveSAM dAsatvamaGgIkRtavAn|

20 La iudei m-am făcut ca un iudeu, ca să câștig pe iudei; la cei ce sunt sub Lege, ca sub Lege, ca să câștig pe cei ce sunt sub Lege;

yihUdIyAn yat pratipadye tadarthaM yihUdIyAnAM kRte yihUdIyaivAbhavaM| ye ca vyavasthAyattAstAn yat pratipadye tadarthaM vyavasthAnAyatto yo'haM so'haM vyavasthAyattAnAM kRte vyavasthAyattaivAbhavaM|

21 la cei fără Lege, ca fără Lege (nefiind fără Lege față de Dumnezeu, ci sub Lege față de Hristos), ca să câștig pe cei fără Lege.

ye cAlabdhavyavasthAstAn yat pratipadye tadartham Izvarasya sAkSAd alabdhavyavastho na bhUtvA khrISTena labdhavyavastho yo'haM so'ham alabdhavyavasthAnAM kRte'labdhavyavastha ivAbhavaM|

22 celor slabi m-am făcut ca un slab, ca să câștig pe cei slabi. M-am făcut totul pentru toți, ca să salvez pe unii prin toate mijloacele.

durbbalAn yat pratipadye tadarthamahaM durbbalAnAM kRte durbbalaivAbhavaM| itthaM kenApi prakAreNa katipayA lokA yanmayA paritrANaM prApnuyustadarthaM yo yAdRza AsIt tasya kRte 'haM tAdRzaivAbhavaM|

23 Acum fac aceasta pentru Buna Vestire, ca să fiu părtaș la ea.

idRza AcAraH susaMvAdArthaM mayA kriyate yato'haM tasya phalAnAM sahabhAgI bhavitumicchAmi|

24 Nu știți că cei care aleargă într-o cursă aleargă toți, dar unul singur primește premiul? Aleargă așa, ca să câștigi.

paNyalAbhArthaM ye dhAvanti dhAvatAM teSAM sarvveSAM kevala ekaH paNyaM labhate yuSmAbhiH kimetanna jJAyate? ato yUyaM yathA paNyaM lapsyadhve tathaiva dhAvata|

25 Orice om care se străduiește în jocuri își exercită stăpânirea de sine în toate lucrurile. Or, ei o fac pentru a primi o coroană coruptibilă, dar noi una incoruptibilă.

mallA api sarvvabhoge parimitabhogino bhavanti te tu mlAnAM srajaM lipsante kintu vayam amlAnAM lipsAmahe|

26 De aceea, alerg așa, nu fără țintă. Mă lupt așa, nu bătând aerul,

tasmAd ahamapi dhAvAmi kintu lakSyamanuddizya dhAvAmi tannahi| ahaM mallaiva yudhyAmi ca kintu chAyAmAghAtayanniva yudhyAmi tannahi|

27 ci îmi bat trupul și îl supun, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, să fiu eu însumi descalificat.

itarAn prati susaMvAdaM ghoSayitvAhaM yat svayamagrAhyo na bhavAmi tadarthaM deham Ahanmi vazIkurvve ca|