Psalmii 95

1 Veniți să cântăm DOMNULUI, să înălțăm sunet de bucurie stâncii salvării noastre.

Jőjjetek el, örvendezzünk az Úrnak; vígadozzunk a mi szabadításunk kősziklájának!

2 Să venim înaintea lui cu mulțumire și să îi înălțăm sunet de bucurie cu psalmi.

Menjünk elébe hálaadással; vígadozzunk néki zengedezésekkel.

3 Căci DOMNUL este un Dumnezeu mare și un Împărat mare deasupra tuturor dumnezeilor.

Mert nagy Isten az Úr, és nagy király minden istenen felül.

4 În mâna lui sunt adâncurile pământului; puterea dealurilor este de asemenea a lui.

A kinek kezében vannak a földnek mélységei, és a hegyeknek magasságai is az övéi.

5 Marea este a lui și el a făcut-o, și mâinile lui au format uscatul.

A kié a tenger, és ő alkotta is azt, és a szárazföldet is az ő kezei formálták.

6 Veniți să ne închinăm și să ne prosternăm, să îngenunchem înaintea DOMNULUI, făcătorul nostru.

Jőjjetek, hajoljunk meg, boruljunk le; essünk térdre az Úr előtt, a mi alkotónk előtt!

7 Pentru că el este Dumnezeul nostru; și noi suntem poporul pășunii sale și oile mâinii sale. Astăzi dacă îi veți auzi vocea,

Mert ő a mi Istenünk, mi pedig az ő legelőjének népei és az ő kezének juhai vagyunk; vajha ma hallanátok az ő szavát.

8 Nu vă împietriți inimile, ca în provocare și ca în ziua ispitirii în pustie,

Ne keményítsétek meg a ti szíveteket, mint Meribáhnál, mint Maszszáh napján a pusztában:

9 Când părinții voștri m-au ispitit, m-au încercat și au văzut lucrarea mea.

A hol megkisértettek engem a ti atyáitok; próbára tettek engem, jóllehet látták az én cselekedetemet.

10 Patruzeci de ani această generație m-a mâhnit și am spus: Acesta este un popor care se rătăcește în inima lor și nu au cunoscut căile mele.

Negyven esztendeig bosszankodtam e nemzetségen, és mondám: Tévelygő szívű nép ők, és nem tudják ők az én útamat!

11 Lor le-am jurat în furia mea că nu vor intra în odihna mea.

A kiknek megesküdtem haragomban: Nem mennek be az én nyugalmam helyére.