< Psalmii 73 >
1 Un psalm al lui Asaf. Cu adevărat Dumnezeu este bun cu Israel, cu cei cu inimă curată.
Psaume d’Asaph. Certainement Dieu est bon envers Israël, envers ceux qui sont purs de cœur.
2 Dar cât despre mine, picioarele mele aproape m-au lăsat, pașii mei aproape au alunecat.
Et pour moi, il s’en est fallu de peu que mes pieds ne m’aient manqué, – d’un rien que mes pas n’aient glissé;
3 Căci am fost invidios pe cei nebuni, când am văzut prosperitatea celor stricați.
Car j’ai porté envie aux arrogants, en voyant la prospérité des méchants.
4 Căci nu sunt legături în moartea lor, ci tăria lor este fermă.
Car [il n’y a] pas de tourments dans leur mort, et leur corps est gras;
5 Ei nu sunt în necaz ca alți oameni, nici nu sunt loviți cu plăgi ca alți oameni.
Ils n’ont point de part aux peines des humains, et ils ne sont pas frappés avec les hommes.
6 De aceea mândria îi înconjoară ca un lanț; violența îi acoperă ca o haină.
C’est pourquoi l’orgueil les entoure comme un collier, la violence les couvre comme un vêtement;
7 Ochii lor se bulbucă cu grăsime; au mai mult decât inima și-ar dori.
Les yeux leur sortent de graisse; ils dépassent les imaginations de leur cœur.
8 Sunt corupți și vorbesc stricat despre oprimare, vorbesc trufaș.
Ils sont railleurs et parlent méchamment d’opprimer; ils parlent avec hauteur;
9 Își înalță gura împotriva cerurilor și limba lor cutreieră pământul.
Ils placent leur bouche dans les cieux, et leur langue se promène sur la terre.
10 De aceea poporul lui se întoarce aici; și apele plinătății le sunt stoarse.
C’est pourquoi son peuple se tourne de ce côté-là, et on lui verse l’eau à plein bord,
11 Și ei spun: Cum știe Dumnezeu? Și este cunoaștere în cel Preaînalt?
Et ils disent: Comment Dieu connaîtrait-il, et y aurait-il de la connaissance chez le Très-haut?
12 Iată, aceștia sunt neevlavioșii, care prosperă în lume; ei cresc în bogății.
Voici, ceux-ci sont des méchants, et ils prospèrent dans le monde, ils augmentent leurs richesses.
13 Într-adevăr, mi-am curățat inima în zadar și mi-am spălat mâinile în nevinovăție.
Certainement c’est en vain que j’ai purifié mon cœur et que j’ai lavé mes mains dans l’innocence:
14 Căci, cât era ziua de lungă am fost lovit cu plăgi și pedepsit în fiecare dimineață.
J’ai été battu tout le jour, et mon châtiment [revenait] chaque matin.
15 Dacă spun: Voi vorbi astfel; iată, aș ofensa generația copiilor tăi.
Si j’avais dit: Je parlerai ainsi, voici, j’aurais été infidèle à la génération de tes fils.
16 Când m-am gândit să înțeleg aceasta, a fost prea dureros pentru mine,
Quand j’ai médité pour connaître cela, ce fut un travail pénible à mes yeux,
17 Până când am intrat în sanctuarul lui Dumnezeu: atunci am înțeles sfârșitul lor.
Jusqu’à ce que je sois entré dans les sanctuaires de Dieu…: j’ai compris leur fin.
18 Cu siguranță i-ai pus în locuri alunecoase; i-ai trântit în nimicire.
Certainement tu les places en des lieux glissants, tu les fais tomber en ruines.
19 Cum sunt ei duși la pustiire, ca într-o clipă! Sunt complet mistuiți cu terori.
Comme ils sont détruits en un moment! Ils sont péris, consumés par la frayeur.
20 Ca un vis când cineva se trezește, astfel, Doamne, când te trezești, vei disprețui chipul lor.
Comme un songe, quand on s’éveille, tu mépriseras, Seigneur, leur image, lorsque tu t’éveilleras.
21 Astfel inima mea a fost mâhnită și am fost înțepat în rărunchii mei.
Quand mon cœur s’aigrissait, et que je me tourmentais dans mes reins,
22 Așa neghiob eram și ignorant; eram ca un dobitoc înaintea ta.
J’étais alors stupide et je n’avais pas de connaissance; j’étais avec toi comme une brute.
23 Cu toate acestea sunt neîncetat cu tine; tu m-ai ținut de mâna mea dreaptă.
Mais je suis toujours avec toi: tu m’as tenu par la main droite;
24 Mă vei călăuzi cu sfatul tău și după aceea mă vei primi în glorie.
Tu me conduiras par ton conseil, et, après la gloire, tu me recevras.
25 Pe cine am eu în cer decât pe tine? Și afară de tine nu este nimeni pe pământ pe care să îl doresc.
Qui ai-je dans les cieux? Et je n’ai eu de plaisir sur la terre qu’en toi.
26 Carnea mea și inima mea eșuează, dar Dumnezeu este tăria inimii mele și porția mea pentru totdeauna.
Ma chair et mon cœur sont consumés; Dieu est le rocher de mon cœur, et mon partage pour toujours.
27 Căci, iată, cei ce sunt departe de tine vor pieri; ai nimicit pe toți cei ce merg de la tine, curvind.
Car voici, ceux qui sont loin de toi périront; tu détruiras tous ceux qui se prostituent en se détournant de toi.
28 Dar este bine pentru mine să mă apropii de Dumnezeu; mi-am pus încrederea în Domnul DUMNEZEU, ca să vestesc toate lucrările tale.
Mais, pour moi, m’approcher de Dieu est mon bien; j’ai mis ma confiance dans le Seigneur, l’Éternel, pour raconter tous tes faits.