< Psalmii 44 >
1 Mai marelui muzician, pentru fiii lui Core, „Maschil.” Noi am auzit cu urechile noastre, Dumnezeule, părinții noștri ne-au spus ce lucrare ai făcut în zilele lor, în timpurile din vechime.
Przewodnikowi chóru. Psalm pouczający dla synów Korego. Boże, słyszeliśmy na własne uszy, nasi ojcowie opowiadali nam o tym, czego dokonałeś za ich dni, w czasach dawnych.
2 Cum ai alungat pe păgâni cu mâna ta și i-ai sădit; cum ai chinuit popoarele și le-ai alungat.
Ty własną ręką wypędziłeś pogan, a ich osadziłeś; wyniszczyłeś narody, a ich rozprzestrzeniłeś.
3 Căci nu prin sabia lor au luat țara în stăpânire, nici brațul lor nu i-a salvat, ci dreapta ta și brațul tău și lumina înfățișării tale, deoarece le-ai arătat favoare.
Nie zdobyli bowiem ziemi swym mieczem ani ich nie wybawiło własne ramię, lecz twoja prawica i twoje ramię, i światło twego oblicza, bo upodobałeś ich sobie.
4 Tu ești Împăratul meu, Dumnezeule; poruncește eliberări pentru Iacob.
Ty jesteś moim Królem, o Boże; daj wybawienie Jakubowi.
5 Prin tine vom împunge pe dușmanii noștri, prin numele tău îi vom călca în picioare pe cei ce se ridică împotriva noastră.
Dzięki tobie pokonamy naszych wrogów, w twoje imię zdepczemy naszych przeciwników.
6 Căci nu mă voi încrede în arcul meu, nici sabia mea nu mă va salva.
Nie zaufam bowiem mojemu łukowi i nie wybawi mnie mój miecz;
7 Ci tu ne-ai salvat de dușmanii noștri și i-ai făcut de rușine pe cei ce ne urau.
Lecz ty nas wybawiłeś od naszych wrogów i zawstydziłeś tych, którzy nas nienawidzą.
8 Cu Dumnezeu ne fălim cât este ziua de lungă și lăudăm numele tău pentru totdeauna. (Selah)
Każdego dnia chlubimy się Bogiem, a twoje imię będziemy sławić na wieki. (Sela)
9 Dar tu ne-ai lepădat și ne-ai făcut de rușine și nu mergi înainte cu armatele noastre.
[Teraz] jednak odrzuciłeś nas i zawstydziłeś, i nie wyruszasz z naszymi wojskami.
10 Ne-ai făcut să dăm înapoi dinaintea dușmanului și cei ce ne urăsc pradă pentru ei.
Sprawiłeś, że cofnęliśmy się przed wrogiem, a ci, którzy nas nienawidzą, złupili nas.
11 Ne-ai dat ca oi pentru a fi mâncare; și ne-ai împrăștiat printre păgâni.
Wydałeś nas na rzeź jak owce i rozproszyłeś nas wśród pogan.
12 Vinzi poporul tău pentru nimic și nu te îmbogățești prin prețul lor.
Sprzedałeś swój lud za bezcen i nie zyskałeś na jego sprzedaży.
13 Ne faci de ocară pentru vecinii noștri, o batjocură și un lucru de râs pentru cei din jurul nostru.
Wystawiłeś nas na wzgardę naszym sąsiadom, na szyderstwo i pośmiewisko tym, którzy nas otaczają.
14 Ne faci o zicătoare printre păgâni, o clătinare de cap printre popoare.
Uczyniłeś nas tematem przysłowia wśród pogan, tak że narody kiwają głowami nad nami.
15 Confuzia mea este tot timpul înaintea mea și rușinea feței mele m-a acoperit,
Mój wstyd wciąż jest przede mną, a hańba mi twarz okrywa;
16 Din cauza vocii celui ce ocărăște și blasfemiază, din cauza dușmanului și a răzbunătorului.
Na głos tego, który gardzi i bluźni, z powodu wroga i mściciela.
17 Toate acestea au venit peste noi; totuși nu te-am uitat, nici nu ne-am purtat înșelător în legământul tău.
To wszystko nas spotkało, a [jednak] nie zapomnieliśmy o tobie ani nie naruszyliśmy twojego przymierza.
18 Inima noastră nu s-a întors înapoi, nici pașii noștri nu s-au abătut de la calea ta,
Nasze serce się nie odwróciło ani nasze kroki nie zboczyły z twej ścieżki;
19 Deși ne-ai zdrobit în locuința dragonilor și ne-ai acoperit cu umbra morții.
Chociaż powaliłeś nas w miejscu smoków i okryłeś nas cieniem śmierci.
20 Dacă noi am uitat numele Dumnezeului nostru, sau am întins mâinile noastre spre un dumnezeu străin,
Gdybyśmy zapomnieli imienia naszego Boga i wyciągnęli ręce do obcego boga;
21 Nu va cerceta Dumnezeu aceasta? Căci el cunoaște tainele inimii.
Czyż Bóg by się o tym nie dowiedział? Przecież on zna tajniki serca.
22 Da, datorită ție suntem uciși cât este ziua de lungă; suntem socotiți ca oi pentru măcel.
Lecz z powodu ciebie przez cały dzień nas zabijają, uważają nas za owce przeznaczone na rzeź.
23 Trezește-te; de ce dormi, Doamne? Ridică-te, nu ne lepăda pentru totdeauna.
Ocknij się; czemu śpisz, Panie? Obudź się, nie odrzucaj nas na wieki.
24 De ce îți ascunzi fața și uiți nenorocirea noastră și oprimarea noastră?
Czemu ukrywasz swoje oblicze i zapominasz o naszym utrapieniu i ucisku?
25 Căci sufletul nostru este prosternat până în țărână, pântecul nostru se lipește de pământ.
Nasza dusza bowiem pogrążyła się w prochu, nasz brzuch przylgnął do ziemi.
26 Ridică-te în ajutorul nostru și răscumpără-ne datorită îndurărilor tale.
Powstań nam na pomoc, odkup nas ze względu na twoje miłosierdzie.