< Psalmii 31 >
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. În tine, DOAMNE, îmi pun încrederea; să nu fiu niciodată dat de rușine, eliberează-mă în dreptatea ta.
Em ti, Senhor, confio; nunca me deixes confundido: livra-me pela tua justiça.
2 Apleacă-ți urechea la mine; eliberează-mă repede, fii stânca mea tare și o casă întărită pentru a mă salva.
Inclina para mim os teus ouvidos, livra-me depressa; sê a minha firme rocha, uma casa fortissima que me salve.
3 Pentru că tu ești stânca mea și fortăreața mea; de aceea, pentru numele tău condu-mă și călăuzește-mă.
Porque tu és a minha rocha e a minha fortaleza; pelo que, por amor do teu nome, guia-me e encaminha-me.
4 Trage-mă afară din plasa pe care ei în ascuns mi-au întins-o, pentru că tu ești puterea mea.
Tira-me da rede que para mim esconderam, pois tu és a minha força.
5 În mâna ta încredințez duhul meu, tu m-ai răscumpărat, DOAMNE Dumnezeul adevărului.
Nas tuas mãos encommendo o meu espirito: tu me redimiste, Senhor Deus da verdade.
6 Am urât pe cei ce iau aminte la deșertăciuni mincinoase, dar mă încred în DOMNUL.
Aborreço aquelles que se entregam a vaidades enganosas; eu porém confio no Senhor.
7 Voi fi vesel și mă voi bucura în mila ta, fiindcă ai luat aminte la tulburarea mea; mi‑ai cunoscut sufletul chiar în nenorociri.
Eu me alegrarei e regozijarei na tua benignidade, pois consideraste a minha afflicção: conheceste a minha alma nas angustias.
8 Și nu m-ai închis în mâna dușmanului; mi-ai pus picioarele la loc larg.
E não me entregaste nas mãos do inimigo; pozeste os meus pés n'um logar espaçoso.
9 Ai milă de mine, DOAMNE, fiindcă sunt în necaz; și cu mâhnire este mistuit ochiul meu, sufletul meu și pântecele meu.
Tem misericordia de mim, ó Senhor, porque estou angustiado: consumidos estão de tristeza os meus olhos, a minha alma e o meu ventre.
10 Căci viața mi se consumă în întristare și anii mei în suspin, puterea mea eșuează din cauza nelegiuirii mele și oasele mi s-au mistuit.
Porque a minha vida está gasta de tristeza, e os meus annos de suspiros; a minha força descae por causa da minha iniquidade, e os meus ossos se consomem.
11 Am fost o ocară printre toți dușmanii mei, dar mai ales printre vecinii mei, și o groază printre cunoscuții mei; cei ce mă vedeau afară fugeau de mine.
Fui opprobrio entre todos os meus inimigos, até entre os meus visinhos, e horror para os meus conhecidos: os que me viam na rua fugiam de mim.
12 Sunt uitat ca un mort, șters din amintire, sunt ca un vas spart.
Estou esquecido no coração d'elles, como um morto; sou como um vaso quebrado.
13 Fiindcă am auzit defăimarea multora, groază era de fiecare parte, când au ținut sfat împreună împotriva mea, au plănuit să îmi ia viața.
Pois ouvi a murmuração de muitos, temor havia ao redor; emquanto juntamente consultavam contra mim, intentaram tirar-me a vida.
14 Dar m-am încrezut în tine, DOAMNE; am spus: Tu ești Dumnezeul meu.
Mas eu confiei em ti, Senhor: e disse: Tu és o meu Deus.
15 În mâna ta sunt timpurile mele, eliberează-mă din mâna dușmanilor mei și de cei ce mă persecută.
Os meus tempos estão nas tuas mãos: livra-me das mãos dos meus inimigos e dos que me perseguem.
16 Fă să strălucească fața ta peste servitorul tău, salvează-mă datorită îndurărilor tale.
Faze resplandecer o teu rosto sobre o teu servo: salva-me por tuas misericordias.
17 DOAMNE, nu mă lăsa să fiu făcut de rușine, fiindcă te-am chemat, să fie făcuți de rușine cei stricați și să tacă în mormânt. (Sheol )
Não me deixes confundido, Senhor, porque te tenho invocado: deixa confundidos os impios, e emmudeçam na sepultura. (Sheol )
18 Să fie amuțite buzele mincinoase, care vorbesc lucruri apăsătoare cu mândrie și dispreț împotriva celui drept.
Emmudeçam os labios mentirosos que fallam coisas más com soberba e desprezo contra o justo.
19 Ce mare este bunătatea ta, pe care ai păstrat-o pentru cei ce se tem de tine; pe care ai lucrat-o pentru cei ce se încred în tine înaintea fiilor oamenilor!
Oh! quão grande é a tua bondade, que guardaste para os que te temem! a qual obraste para aquelles que em ti confiam na presença dos filhos dos homens!
20 Îi vei ascunde de mândria omului în tăinicia prezenței tale, tu îi vei ține în ascuns într-un cort, de la cearta limbilor.
Tu os esconderás, no secreto da tua presença, dos desaforos dos homens: encobril-os-has em um pavilhão da contenda das linguas.
21 Binecuvântat fie DOMNUL, fiindcă mi-a arătat minunata lui bunătate într-o cetate tare.
Bemdito seja o Senhor, pois fez maravilhosa a sua misericordia para comigo em cidade segura.
22 Și am spus în graba mea: Sunt stârpit dinaintea ochilor tăi, totuși ai auzit vocea cererilor mele când am strigat către tine.
Pois eu dizia na minha pressa: Estou cortado de diante dos teus olhos; não obstante, tu ouviste a voz das minhas supplicas, quando eu a ti clamei.
23 Iubiți pe DOMNUL, voi toți sfinții lui, fiindcă DOMNUL păstrează pe cei credincioși și răsplătește din plin pe înfăptuitorul mândru.
Amae ao Senhor, vós todos que sois seus sanctos; porque o Senhor guarda os fieis e retribue com abundancia ao que usa de soberba.
24 Încurajați-vă și el vă va întări inima, voi toți care sperați în DOMNUL.
Esforçae-vos, e elle fortalecerá o vosso coração, vós todos que esperaes no Senhor.