Psalmii 103
1 Un psalm al lui David. Binecuvântează pe DOMNUL, sufletul meu și tot ce este înăuntrul meu, să binecuvânteze numele lui sfânt.
Van David. Loof Jahweh, mijn ziel, Heel mijn binnenste zijn heilige Naam;
2 Binecuvântează pe DOMNUL, sufletul meu, și nu uita niciuna din binefacerile lui,
Loof Jahweh, mijn ziel, En vergeet zijn talloze weldaden niet!
3 El, care iartă toate nelegiuirile tale, care vindecă toate bolile tale,
Hij is het, die al uw zonden vergeeft, En al uw zwakheid geneest;
4 Care îți răscumpără viața de la groapă, care te încoronează cu bunătate iubitoare și îndurări blânde,
Die uw leven behoedt voor het graf, U kroont met genade en ontferming;
5 Care îți satură gura cu bunătăți; așa că tinerețea ta este înnoită precum a acvilei.
Die al uw verlangens bevredigt, En als een adelaar uw jeugd verjongt!
6 DOMNUL face dreptate și judecată pentru toți cei oprimați.
Jahweh oefent gerechtigheid uit, Schaft recht aan alle verdrukten:
7 El a făcut cunoscute căile sale lui Moise, faptele sale copiilor lui Israel.
Hij toonde Moses zijn wegen, Aan de kinderen van Israël zijn machtige werken!
8 DOMNUL este milos și cu har, încet la mânie și plin de milă.
Maar Jahweh is ook barmhartig en genadig, Lankmoedig en rijk aan ontferming:
9 El nu va certa continuu, nici nu își va ține mânia pentru totdeauna.
Hij toornt niet voor immer, En wrokt niet voor eeuwig;
10 El nu s-a purtat cu noi după păcatele noastre; nici nu ne-a răsplătit conform nelegiuirilor noastre.
Hij vergeldt ons niet naar onze zonden, En straft ons niet naar onze schuld.
11 Căci așa cum cerul este înalt deasupra pământului, atât de mare este mila lui spre cei ce se tem de el.
Neen, zo hoog als de hemel Zich boven de aarde verheft, Zo groot is zijn goedheid Voor hen, die Hem vrezen!
12 Cât de departe este răsăritul de apus, atât de departe a mutat el fărădelegile noastre de la noi.
Zo ver het oosten staat van het westen, Werpt Hij onze schuld van Zich af;
13 Precum un tată se îndură de copiii săi, așa se îndură DOMNUL de cei ce se tem de el.
Zoals een vader zich over zijn kinderen ontfermt, Ontfermt Zich Jahweh over hen, die Hem vrezen:
14 Căci el știe urzeala noastră; își amintește că noi suntem țărână.
Want Hij kent onze aard, En bedenkt, dat wij stof zijn.
15 Cât despre om, zilele lui sunt ca iarba, ca o floare din câmp, așa înflorește el.
Als het gras zijn de dagen der mensen, Ze bloeien als een bloem op het veld:
16 Căci vântul trece peste ea și aceasta s-a dus; și locul ei nu va mai fi cunoscut.
Waait er een wind overheen, ze is weg, En men weet niet meer, waar ze stond.
17 Dar mila DOMNULUI este din veșnicie în veșnicie peste cei ce se tem de el, și dreptatea lui la copiii copiilor lor,
Maar van eeuwigheid is de goedheid van Jahweh, En tot in eeuwigheid blijft zij bestaan; Zijn barmhartigheid is voor hen, die Hem vrezen, En voor de kinderen van hun zonen:
18 Pentru cei ce țin legământul său și își amintesc poruncile lui pentru a le împlini.
Voor hen, die zijn Verbond onderhouden, Zijn geboden gedenken en ze volbrengen.
19 DOMNUL a pregătit tronul său în ceruri; și împărăția lui stăpânește peste toate.
In de hemel heeft Jahweh zijn troon opgeslagen, En zijn koningschap beheerst het heelal;
20 Binecuvântați pe DOMNUL, voi îngerii lui, tari în putere, care împliniți poruncile lui, dând ascultare vocii cuvintelor sale.
Jahweh’s engelen zingen Hem glorie, De sterke helden, die zijn geboden volbrengen, Die gehoorzamen aan zijn bevelen!
21 Binecuvântați pe DOMNUL, voi toate oștirile sale, voi servitori ai lui, care faceți voia lui.
Looft Jahweh dan, al zijn legerscharen, Zijn dienaars, die zijn wil volbrengt;
22 Binecuvântați pe DOMNUL, toate lucrările lui în toate locurile stăpânirii lui; binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu.
Looft Jahweh, al zijn werken, In iedere plaats van zijn rijk; Loof Jahweh, mijn ziel!
