< Psalmii 95 >
1 Veniți să cântăm DOMNULUI, să înălțăm sunet de bucurie stâncii salvării noastre.
Komt, laat ons juichen ter ere van Jahweh, Jubelen voor de Rots van ons heil;
2 Să venim înaintea lui cu mulțumire și să îi înălțăm sunet de bucurie cu psalmi.
Laat ons met lofzangen voor zijn aangezicht treden, En onze liederen voor Hem zingen:
3 Căci DOMNUL este un Dumnezeu mare și un Împărat mare deasupra tuturor dumnezeilor.
Want Jahweh is een machtige God! Hij is Koning, boven alle goden verheven:
4 În mâna lui sunt adâncurile pământului; puterea dealurilor este de asemenea a lui.
Hij houdt in zijn hand de diepten der aarde, En de toppen der bergen behoren Hem toe;
5 Marea este a lui și el a făcut-o, și mâinile lui au format uscatul.
Van Hem is de zee, Hij heeft ze geschapen, Het vaste land, dat zijn hand heeft gemaakt!
6 Veniți să ne închinăm și să ne prosternăm, să îngenunchem înaintea DOMNULUI, făcătorul nostru.
Komt, buigen en werpen wij ons neer, Knielen wij voor Jahweh, die ons heeft geschapen;
7 Pentru că el este Dumnezeul nostru; și noi suntem poporul pășunii sale și oile mâinii sale. Astăzi dacă îi veți auzi vocea,
Want Hij is onze God, Wij het volk, dat Hij leidt, En de kudde aan zijn hand! Als gij dan heden mijn stem verneemt,
8 Nu vă împietriți inimile, ca în provocare și ca în ziua ispitirii în pustie,
Verstokt uw hart als bij Meriba niet; Als op de dag van Massa in de woestijn,
9 Când părinții voștri m-au ispitit, m-au încercat și au văzut lucrarea mea.
Toen uw vaders Mij tartten en beproefden, Ofschoon ze mijn werken hadden aanschouwd!
10 Patruzeci de ani această generație m-a mâhnit și am spus: Acesta este un popor care se rătăcește în inima lor și nu au cunoscut căile mele.
Veertig jaar lang was dat geslacht Mij een walg, En Ik sprak: Steeds dwaalt hun hart van Mij af, En mijn wegen kennen ze niet.
11 Lor le-am jurat în furia mea că nu vor intra în odihna mea.
Daarom zwoer Ik in mijn toorn: Neen, ze zullen niet ingaan in mijn Rust!