Proverbe 6
1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
Kachapa, naheng nakom dinga batsahna dinga kitung nahim, hetkhah lou mikhat tou batsahna dinga naum khah a,
2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
Nangma thuseija kon kipalna naneija, nakama kon’a phondohsa thuchun nakipalsah khah leh,
3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
Kachapa, ka thuhil hi ngaijin lang bol ding gon, ajeh chu naheng nakom’in na chunga thu anei tah jeh in, chen lang naheng nakompa ang-sunga taovin.
4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
Jan choldo louvin, namit teni jeng jong sing-hih in, namit geija keh mitmul ho jong kichol da hen.
5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Sadelpa masanga sakhigol ajammang bang in, nangma tah kihuh hing ding gotan, vacha thangkol-a kitoldoh bang in nangma tah kihuh hing loijin.
6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
Vo mi thase ho, cheuvin sihmi khu gave tim un, aum chan u-khun kihil unlang chingdoh tauvin.
7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
Amahon natonga agoi diu lengle gamvaipo, vaihom aneilou vang un,
8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
Amahon nipi laiya neh ding aki-khol khom un, khokhal teng nehding aki-khol khom theijun ahi.
9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
Hinlah vo mithase hiche mun’a hi itih chan na-imut ding hitam? Nalup mun’a kon itih phat’a thoding nagot hitam?
10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Na i-mut a, namoh kijam jeng a, nakhut chalo-sah louva namoh um jenga ahileh,
11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
Vaichat nan motva banga nahin phah ding, gucha banga nahin del khum thei ahi.
12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
Mi pannabei le midihlou chu thudihlou sei phong in ache leuvin ahi.
13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
Ajon chihnau amit lhap uva akilang jin, akhut jung uvin hichu akoh jiuvin ahi.
14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
Alungthim phatlou nauvin thilse agong un, tantih neilouvin kitomana ding jeng abol jiuvin ahi.
15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
Hiche ho jeh chun, amaho chunga gangtah in manthahna achujin, damdoh vah thei loua umdiu ahi.
16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
Pakaiyin athet tah thil gup aum in, Ama ding in thil sagima adei lou aum in ahi.
17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
Kiletsah mitvet, jou seina leigui, mona beija thisansoa panla khut teni,
18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
Thilse gonna lungthim, thilse bo dinga lhai keng teni,
19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
Thujouseina-a jou sakhia pang, chule asopi lah-a kitomona muchi thea pangpa ahi.
20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
Kachapa, napa thupeh hohi jui jing in, chule nanun nahilna jong don louvin koi hih in.
21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
Hichu nalung sunga chingtup jing in, na ngonga khivui on ki-o jing in.
22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
Hiche hochun nakal sonna jousea napui hoi ding, na-imut teng jongleh nachin tup diu, nahung khahdoh teng jongleh nahil’a pang kit ding ahi.
23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
Ajeh chu thupeh chengse hi thaomeia pang ahin, kihilna jeng jong thaomei vah tobang, chule kiphosalna le kigah chahna jouse jong hinna lampia pang ahibouve.
24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
Hichun numei phalouva kon navenbit ding, akam them jehju numeia kon chu nahoidoh thei ding ahi.
25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
Melhoinu khu nalung in deicha hih beh in, amit vetdan akon in jong kilhep lhahsah hih hel in.
26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
Ajeh chu numei kijohnu chu changlhah khat jengseh a jong muthei ahin, hitobang numei pasaltoh jongji chun pasal hinkho chu manthahna asoji ahitai.
27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
Mihem khat chun adip-a mei-al apoh theijem? Chule aponsil jeng jong kavam louva akoi thei lou ahi.
28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
Mihem khat chu mei-al chunga vahle theijem? Akengto phang teni jong kalouva akoi thei lou ahi.
29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
Aheng akompa jinu jonpi jong hiche tobangbep chu hiding, aheng akompa jinu lup khompi tapou chu dan in amat tei ding ahi.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
Gilkel khat chun neh ding deija thil aguh tah-a ahileh, hichepa chu mihemte muda chang cheh ahi.
31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
Hinlah gucha chu akimat khah tahleh, aguhdoh jat chu jat sagi jen’a ale ding, anei le agou jouse aguchat jeh’a asahna’a anei ding ahitai
32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
Chule mitoh jon thanhoi bolpa chu lungthim neilou ahin, thildihlou abolna chun manthahna alhun den ding ahi.
33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
Amapa chun jumna maha aput ding, min amuda na jong beitih umlou ding ahi.
34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
Ajeh chu thangset kiti hin mihem alung sousah jin, datkhen um louva phulahna aneiji ahi.
35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
Amapa chun leona man akilah nom lou ding, thil ijat pebe jong lechun asan thei lou ding ahi.
