Proverbe 4
1 Ascultați, copiilor, instruirea unui tată și dați atenție pentru a cunoaște înțelegerea.
Yawuota, winjuru puonj mag wuonu; chikuru itu eka ubed gi ngʼeyo moloyo.
2 Nu părăsiți legea mea, pentru că eu vă dau doctrină bună.
Puonj mara mamiyou beyo, omiyo kik ujwangʼ puonjna.
3 Pentru că eram fiul tatălui meu, plăpând și singurul [iubit] înaintea mamei mele.
Kane pod an wuowi e od wuora, kane pod an rawera kendo nyathi achiel kende mar minwa,
4 El, de asemenea, m-a învățat și mi-a spus: Să păstreze inima ta cuvintele mele, ține poruncile mele și vei trăi.
nopuonja kowacho niya, “Mak matek wechena gi chunyi duto, rit chikena eka inibed mangima.
5 Obține înțelepciune, obține înțelegere; nu uita, nici nu te abate de la cuvintele gurii mele.
Yud rieko kod ngʼeyo matut, wiyi kik wil kod wechena kata weyogi.
6 Nu o părăsi, și ea te va păstra; iubește-o, și ea te va păzi.
Kik ijwangʼ rieko to obiro bedoni ragengʼ; here, to obiro ritoi.
7 Înțelepciunea este lucrul de căpătâi; de aceea, obține înțelepciune; și cu toate cele obținute, obține înțelegere.
Rieko nigi duongʼ moloyo, omiyo yud rieko. Kata obedo ni mwanduni duto nyalo rumo, to bed gi winjo tiend wach.
8 Înalț-o, și ea te va înălța; te va onora când o îmbrățișezi.
Miye duongʼ, to enotingʼi malo; rwake chutho, to obiro miyi duongʼ.
9 Ea va da capului tău o podoabă de har, îți va aduce o coroană de glorie.
Enoket ogut ngʼwono e wiyi kendo nosidhni osimbo mar duongʼ.”
10 Ascultă, fiul meu, și primește spusele mele; și mulți vor fi anii vieții tale.
Wuoda, winji kendo yie gima awacho eka higni mag ngimani nobed mangʼeny.
11 Te-am învățat despre calea înțelepciunii, te-am condus pe cărări drepte.
Apuonji e yor rieko kendo anyisi yo makare.
12 Când umbli, pașii tăi nu vor fi strâmtorați; și când alergi nu te vei poticni.
Ka iwuotho, to ok inikier bende ka iringo, to ok inichwanyri.
13 Ține strâns de instruire; nu o lăsa să plece; păzește-o, fiindcă ea este viața ta.
Mak motegno gima isepuonjori, kik iweye, olalni to irite maber, nikech en e ngimani.
14 Nu intra în cărarea celor stricați și nu te duce pe calea celor răi.
Kik iwuothi e yor joma timbegi mono kata kik iluw yor jomaricho.
15 Evit-o, nu trece nici măcar pe lângă ea, întoarce-te de la ea și treci mai departe.
Bed mabor gi yorno, kik iwuothie, to wichri kendo iluw yori iwuon.
16 Fiindcă ei nu dorm, fără să fi făcut vreo ticăloșie; și somnul le este luat dacă nu fac pe cineva să cadă.
Nikech ok ginyal nindo nyaka gitim gima mono; ayula wangʼ bende ok nyal terogi kapok gimiyo ngʼato opodho.
17 Fiindcă ei mănâncă pâinea stricăciunii și beau vinul violenței.
Timbe mamono e chiembgi ma gichamo, to timbe ja-mahundu e divai ma gimadho.
18 Dar cărarea celor drepți este ca lumina strălucitoare, care strălucește tot mai mult până în ziua desăvârșită.
Yor joma kare chalo ka ugwe mar kogwen, omedo rieny maler nyaka chiengʼ wuogi.
19 Calea celor stricați este ca întunericul; ei nu știu în ce se poticnesc.
To yor joricho chalo gi mudho mandiwa; ok gingʼeyo gima miyo gichwanyore.
20 Fiul meu, dă atenție cuvintelor mele; apleacă-ți urechea la spusele mele.
Wuoda, chik iti malongʼo ne gima awacho, chik iti maber ne wechena.
21 Să nu se depărteze de ochii tăi; păstrează-le în mijlocul inimii tale.
Kik iwe gilal e wangʼi to kan-gi e chunyi;
22 Fiindcă ele sunt viață pentru cei ce le găsesc și sănătate pentru toată carnea lor.
nikech gikelo ngima ni jogo moyudogo kendo gin gi ngima maber ne ringre dhano duto.
23 Păzește-ți inima cu toată silința, fiindcă din ea sunt ieșirile vieții.
To moloyo duto, rit chunyi, nikech en e soko mar ngima.
24 Alungă de la tine o gură perversă și îndepărtează buze perverse de la tine.
Wach ma ok adiera kik aa e dhogi; weche mag miganga kik wuogi e dhogi.
25 Să privească ochii tăi înainte, iar pleoapele tale să privească drept în fața ta.
Rang mana nyimi tir, ka ichomo wangʼi moriere tir e nyimi.
26 Cumpănește cărarea pașilor tăi și toate căile tale să fie întemeiate.
Rie yore tir monego iluw kendo luw mana yore motegno.
27 Nu te întoarce nici la dreapta nici la stânga; îndepărtează-ți piciorul de la rău.
Kik ibar kidhiyo korachwich kata koracham; rit tiendi mondo kik idonji e richo.
