Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
Wuoda, kik wiyi wil kod puonjna to ket chikena osik e chunyi,
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
nimar gibiro miyo ngimani dhi maber midag higni mangʼeny kendo ibed gi kwe kod mwandu.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Kik iwe hera kod adiera weyi; twegi e ngʼuti, kendo ndikgi e chunyi maiye.
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
Eka iniyud ngʼwono kod nying maber e nyim Nyasaye kod dhano.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Gen kuom Jehova Nyasaye gi chunyi duto, kendo kik igen kuom ngʼeyoni iwuon;
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
ket yoreni duto kuome eka nomi yoregi oriere tir.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Kik ibed mariek e pachi iwuon to luor Jehova Nyasaye eka inilo richo.
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
Tim ma kamano nomi ringri bedo gi ngima kendo nobed chiemo ne chunyi.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Mi Jehova Nyasaye duongʼ gi mwanduni kichiwone cham mabeyo ma ikayo e puotheni;
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
eka dechegi nopongʼ gi cham mogundho kendo agulnigi nopongʼ gi divai manyien maonge kama ikanoe.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
Wuoda, kik icha kum mar Jehova Nyasaye kendo kik ingʼur kokweri kuom gik maricho;
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
nimar Jehova Nyasaye kumo jogo mohero mana kaka wuoro chiko wuode ma omorgo.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
En jahawi ngʼatno moyudo rieko, ngʼatno man-gi winjo,
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
nimar en gohala moloyo fedha kendo okelo gik mabeyo moloyo dhahabu.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Ober moloyo kite ma nengogi tek; onge gimoro amora migombo ma dipim kode.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Ngima kuom ndalo mangʼeny ni e lwete korachwich; to e lwete koracham nitiere mwandu kod duongʼ.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Yorene gin yore mag mor kendo yorene duto gin mag kwe.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
En yadh ngima ne jogo morwake; jogo mopadore kuome biro yudo gweth.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Kuom rieko Jehova Nyasaye nochweyo mise mar piny kendo noketo polo kama entie kuom lony mare;
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
kuom ngʼeyo mare ema nopogogo aore gi nembe, kendo nomiyo boche polo okelo thoo.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
Wuoda, rit ngʼado bura makare kod pogo tiend wach, kik iwe gilalni.
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
Ginibedni ngima maber, ka tigo maber mitweyo e ngʼuti.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Eka ibiro dhi e yoreni gi kwe kendo tiendi ok nochwanyre;
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
ka inindo, to ok inibed maluor, kendo ininind mayom nyaka piny ru.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Kik ibed giluoro mar masira ma ditimreni apoya nono kata kethruok mamako jogo maricho,
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
nimar Jehova Nyasaye ema nomi ibed jachir kendo norit tiendi mondo kik odonji e obadho.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Kik iwe timo maber ni jogo mowinjorego, ka in kod nyalo mar timo kamano.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Ka inyalo konyo wadu kawuono, to kik iwachne niya, “Dogi iduog bangʼe kiny, eka akonyi.”
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Kik ichan hinyo jabathi, modak machiegni kodi gi kwe.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Kik ihangne ngʼato wach maonge gima omiyo, kaonge gima rach mosetimoni.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Kik nyiego maki gi ja-mahundu, kata wuotho e yore moro amora.
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
Nimar Jehova Nyasaye ger gi jaricho to ogeno joma kare.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
Kwongʼ mar Jehova Nyasaye ni e od jaricho, to ogwedho dala ngʼat makare.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
Ojaro jojaro masungore to ochiwo ngʼwono ni joma obolore.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Joma riek yudo luor kaka girkeni to joma ofuwo enonyis wichkuotgi ayanga.
