Proverbe 3
1 Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
O anake, ko haliño o entakoo le ampañambeno ty tro’o o lilikoo,
2 Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
Le halavan’andro naho taon-kavelo vaho fierañerañañe ty hatovoñ’ ama’o.
3 Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
Ko ado’o hieng’azo ty fatarihañe naho ty hatò; rohizo am-bozo’o eo, sokiro an-takelan-tro’o ao,
4 Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
hahaoniña’o hamaràm-bintañe vaho tahinañe soa ampivazohoan’ Añahare naho ondatio.
5 Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
Miatoa am’ Iehovà an-kaampon-tro’o vaho ko iatoa’o ty hilala’o;
6 Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
Iantofo amy ze hene lia’o, le ho vantañe’e o lala’oo.
7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
Ko manao mahihitse a maso’o; mirevendreveña am’ Iehovà vaho ihankaño ty hatsivokarañe,
8 Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
ie ho fijangañan-tsandri’o, vaho fameloman-taola’o.
9 Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
Iasio t’Iehovà amo vara’oo, naho ami’ty lohavoa’ o nampitomboe’oo;
10 Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
Le handopolopo, hamopòke ty an-driha’o ao vaho handopatse divay vao o sajoa’oo.
11 Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
O anake, ko sirikae’o ty fandilova’ Iehovà ko heje’o o fañendaha’eo,
12 Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
fa lilove’ Iehovà ty kokoa’e, hambañe ami’ty rae i anadahy ampokofe’ey.
13 Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
Haha t’ indaty mahaonin-kihitse, naho t’indaty itomboan-kilala,
14 Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
fa lombolombo ty fitomboam-bolafoty ty fibodobodoa’e, vaho ambonem-bolamena ty havokara’e.
15 Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
Sarotse te amo safirao vaho tsy amo salalae’oo ty mañirinkiriñ’aze.
16 În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
Lava-havelo ty am-pitàn-kavana’e vara naho asiñe ro am-pitàn-kavia’e.
17 Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
Lalam-panintsiñañe o lala’eo, vaho fierañerañañe o lalam-pandia’eo.
18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
Hataen-kavelon-dre amo mivontititse ama’eo; naho hene haha ze mamejañe aze.
19 DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
Hihitse ty nañoriza’ Iehovà ty tane toy; Hilala ty nampijadoña’e o likerañeo;
20 Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
O hilala’eo ro ampiborahañe o lalekeo, vaho ampitsopaha’ o rahoñeo mika.
21 Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
O anake, asoao tsy hisitake am-pahatreava’o ao o raha zao: vontitiro ty hihitse to naho ty filieram-batañe,
22 Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
hamelombeloñe ty tro’o, naho handravake ty vozo’o.
23 Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
Le handena’o an-kanintsiñe ty lia’o, vaho tsy hikotrofotse ty tombo’o.
24 Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
Tsy ho hembañe te mandre; eka ie mihitsy, ho mamy ty firoro’o.
25 Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
Ko mianifañe te ivotraha’ ty mampangebahebake, ndra ty fampiantoañe o lo-tserekeo te mifetsake.
26 Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
fa Iehovà ro hatokisa’o naho hitañe ty tombo’o tsy ho fandriheñe.
27 Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
Ko tana’o ami’ty mañeva ty soa, naho an-taña’o ty mahaeneñe aze.
28 Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
Ko manao ty hoe am’ondatio: Akia hey, le mibaliha, vaho hamaray ty hanolorako azo— ie ama’o ao avao.
29 Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
Ko mikitro-draty am’ ondatio, ie mimoneñe am-patokisañe marine’ azo.
30 Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
Ko liera’o tsi-aman-tali’e ty ondaty tsy nanjoam-boiñe.
31 Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
Ko tsikirihe’o t’indaty piaroteñe vaho ko joboñe’o o sata’eo;
32 Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
tiva am’ Iehovà ty mengoke; fe itraofa’e safiry ty vantañe.
33 Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
Nafà’ Iehovà ty akiba’ o lo-tserekeo, fe tahie’e ty kivoho’ o vantañeo.
34 Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
Toe ati’e o mpanitseo, fe isohe’e ty mpireke.
35 Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
Handova hasiñe o mahihitseo, fa onjone’ o seretseo ka ty mahasalatse.
