Proverbe 27
1 Nu te făli cu ziua de mâine, fiindcă nu știi ce poate aduce o zi.
Kik isungri kuom kiny, nikech ok ingʼeyo gima odiechiengʼ nyalo kelo.
2 Altul să te laude și nu gura ta; un străin și nu buzele tale.
We ngʼat moro ema opaki, to ok dhogi iwuon; ngʼato machielo, to ok lewi iwuon.
3 O piatră este grea și nisipul este greu, dar furia nebunului este mai grea decât amândouă.
Kidi pek to kuoyo bende pek, to chandruok ma ngʼat mofuwo kelo pek moloyo gik moko ariyogo.
4 Furia este crudă și mânia cumplită, dar cine este în stare să stea în picioare în fața invidiei?
Mirima kwiny to gero pek moloyo, to en ngʼa manyalo chomore gi nyiego?
5 Mustrarea pe față este mai bună decât iubirea tainică.
Kwero ngʼato ratiro ber moloyo hera mopandi.
6 Credincioase sunt rănile unui prieten, dar sărutările unui dușman sunt înșelătoare.
Adhonde moa kuom osiep inyalo geno, to jasigu medo mana nyoth mar masira.
7 Sufletul sătul se scârbește de un fagure, dar pentru sufletul flămând fiecare lucru amar este dulce.
Ngʼat moyiengʼ ok dwar mor kich, to ngʼatno modenyo kata mana gima kech mitne.
8 Precum o pasăre ce rătăcește de la cuibul ei, așa este un om ce rătăcește de la locul lui.
Mana kaka winyo mabayo moa e ode e kaka ngʼatno mabayo aa e dalane.
9 Untdelemnul și parfumul bucură inima; așa face dulceața prietenului unui om prin sfat inimos.
Moo mangʼwe ngʼar gi ubani kelo mor ne chuny, to ber mar osiep ngʼato wuok kuom ngʼado rieko gi adiera.
10 Nu părăsi pe prietenul tău și nici pe prietenul tatălui tău; nici nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale; fiindcă mai bun este un vecin aproape, decât un frate îndepărtat.
Kik ijwangʼ osiepni kod osiep wuonu, to kik idhi e od owadu ka chandruok omaki, ber dhi ir jabuti machiegni moloyo owadu man mabor.
11 Fiul meu, fii înțelept și înveselește-mi inima, ca să răspund celui ce mă ocărăște.
Bed mariek, wuoda kendo imi chunya mor eka anyalo dwoko ngʼato moro amora machaya.
12 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
Ngʼat mariek neno masira kabiro kendo opondo, to ngʼat mofuwo dhiyo adhiya nyime ma ohinyre.
13 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin; și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Kaw law ngʼatno mochungʼne ngʼat mokia kaka singo; kawe ka okete singo kar dhako mabayo.
14 Cel ce binecuvântează pe prietenul său cu voce tare, sculându-se devreme de dimineață, aceasta i se va considera un blestem.
Ka ngʼato ogwedho jabute e lela gokinyi mangʼich, to ochalo mana gi ngʼama kwongʼe.
15 O picurare neîncetată într-o zi foarte ploioasă și o femeie certăreață sunt la fel.
Dhako ma jakoko chalo gi kodh ajiki,
16 Oricine o ascunde, ascunde vântul și untdelemnul din mâna lui dreaptă, care se trădează.
kwerogo chalo gi gengʼo yamo kata mako moo gi lwedo.
17 Fier ascute fier; tot așa un om ascute înfățișarea prietenului său.
Kaka nyinyo piago nyinyo, e kaka ngʼato piago nyawadgi.
18 Oricine ține smochinul va mânca din rodul lui; tot așa cel ce îngrijește pe stăpânul său va fi onorat.
Ngʼat mopidho ngʼowu biro chamo olembe, to ngʼatno marito ruodhe ibiro miyo luor.
19 Precum în apă, fața răspunde feței, tot așa inima omului răspunde omului.
Kirango pi, to wangʼi iwuon ema ineno, kendo kinono chunyi, to in iwuon ema inenori.
20 Iadul și nimicirea nu sunt pline niciodată; tot așa, ochii omului nu sunt săturați niciodată. (Sheol h7585)
Tho kod kethruok ok rom ngangʼ, to kata mana wenge dhano bende ok rom. (Sheol h7585)
21 Precum creuzetul pentru argint și cuptorul pentru aur, așa este un om, laudei sale.
Dhahabu gi fedha itemo gi mach, to dhano itemo gi pak moyudo.
22 Chiar dacă ai pisa un nebun în piuă printre grăunțe cu un pisălog, totuși nechibzuința lui nu se va depărta de el.
Kata bed ni iyoko ngʼat mofuwo e pany, iyoke kaka cham miswago, ok inigol fupe oa kuome.
23 Fii atent ca să cunoști starea turmelor tale și privește bine cirezile tale.
Bed ni ingʼeyo maber kaka jambi chalo; bende rit maber kwethgi;
24 Deoarece bogățiile nu sunt pentru totdeauna; și coroana durează din generație în generație?
nimar mwandu ok sik mochwere, to osimbo mar loch ok nobed ne tiengʼ ka tiengʼ.
25 Fânul se arată și iarba nouă apare și ierburile munților sunt strânse.
Ka ongʼad lum oko eka manyien twi, to ka ichoko ne jambi lum manie kor got,
26 Mieii sunt pentru îmbrăcămintea ta și caprele sunt prețul câmpului.
eka iniyud yie rombe milosgo lewni, kendo iningʼiew lowo gi pesa miyudo kuom diek.
27 Și vei avea destul lapte de capră pentru mâncarea ta, pentru mâncarea casei tale și pentru întreținerea servitoarelor tale.
Ibiro bedo gi chak mangʼeny mar diek ma ibiro pidhorigo gi joodi kendo pidho nyiri matiyoni.
