Proverbe 25
1 Acestea sunt de asemenea proverbe ale lui Solomon, pe care bărbații lui Ezechia, împăratul lui Iuda, le-au transcris.
Magi e ngeche mamoko mag Solomon, mane jo-Hezekia ruodh Juda ondiko.
2 Este gloria lui Dumnezeu să ascundă un lucru, dar onoarea împăraților este să cerceteze un lucru.
Wamiyo Nyasaye duongʼ kuom gik ma opando; to lero tiend weche en duongʼ ni ruodhi.
3 Cerul pentru înălțime, pământul pentru adâncime și inima împăraților este de nepătruns.
Mana kaka polo bor kendo piny tut, e kaka chuny ruodhi ngʼeyo tek.
4 Îndepărtează zgura de pe argint și argintarului îi va ieși un vas.
Ka ogol chilo kuom fedha, to jatheth koro nigi gimoro mar theth;
5 Înlătură pe cel stricat dinaintea împăratului și tronul lui va fi întemeiat în dreptate.
ka ogol ngʼat marach e nyim ruoth, eka kom ruodhe ibiro guro motegno e tim makare.
6 Nu te semeți în prezența împăratului și nu sta în picioare în locul celor mari;
Kik imiri duongʼ iwuon e nyim ruoth, kata bedo kar jomadongo,
7 Fiindcă mai bine este să ți se spună: Vino aici sus; decât să fii înjosit în prezența prințului pe care ochii tăi l-au văzut.
nimar ber moloyo owachni niya, “Bi ka,” moloyo ka igoli e nyim jomadongo.
8 Nu te grăbi să te arunci la ceartă, ca nu cumva în cele din urmă să nu știi ce să faci, când aproapele tău te face de rușine.
Gima wangʼi oseneno kik ikel mapiyo kirikni e nyim od bura; nimar ibiro timo angʼo achien ka jabuti oketi e wichkuot?
9 Dezbate cauza ta cu aproapele tău și nu dezvălui o taină altuia,
Ka iloso wach manie kindi gi jabuti, to kik idhi ihul wach malingʼ-lingʼ mar ngʼato;
10 Ca nu cumva să te facă de rușine cel ce îl aude și dezonoarea ta să nu o poți înlătura.
nono to ngʼat moro mowinji biro keti e wichkuot; mi huma mari marach ok nogiki.
11 Un cuvânt spus la timp potrivit, este ca mere de aur încrustate în argint.
Wach mowach e kinde mowinjore, chalo gi olemo mar dhahabu moketie tawo molos gi fedha.
12 Ca un cercel de aur și ca o podoabă de aur pur, așa este un mustrător înțelept asupra urechii ascultătoare.
Mana kaka tere mar dhahabu kata tigo mar dhahabu maber e kaka siem mar ngʼat mariek mokwerogo ngʼat machiko ite.
13 Ca răceala zăpezii în timpul secerișului, așa este un mesager credincios pentru cei ce îl trimit, fiindcă răcorește sufletul stăpânilor lui.
Mana kaka ngʼich mar pe e kinde mar keyo, e kaka jaote ma ja-adiera chalo ne ngʼat moore, omoro chuny ruodhe.
14 Oricine se fălește cu un dar fals este ca norii și vântul fără ploaie.
Kaka boche polo gi yamo maonge koth, e kaka ngʼat mawuorore gi mich ma ok dochiw.
15 Prin îndelungă răbdare este un prinț convins și o limbă blândă zdrobește osul.
Horuok mos nyalo loko chuny ruoth, to lep mamuol nyalo toyo chogo.
16 Ai găsit miere? Mănâncă atât cât să îți fie de ajuns, ca nu cumva să te saturi de aceasta și să o vomiți.
Ka iyudo mor kich, to cham mana moromo, mathoth ahinya, nyalo miyo ingʼogi.
17 Retrage-ți piciorul din casa aproapelui tău, ca nu cumva să se sature de tine și să te urască.
Kik iter tiendi pile e od jabuti, dhiyo kuno pile, biro miyo ochayi.
18 Un om care aduce o mărturie falsă împotriva aproapelui său este un baros și o sabie și o săgeată ascuțită.
Mana kaka arungu kata ligangla; kata asere mabith, e kaka ngʼatno machiwo neno ma ok adiera kuom ngʼat ma gidakgo machiegni.
19 Încrederea într-un om necredincios în timp de tulburare este ca un dinte rupt și un picior scrântit.
Mana kaka lak marach kata tielo mongʼol e kaka keto geno kuom jogo ma ok jo-adiera e kinde mag chandruok.
20 Ca cel ce îți scoate haina pe vreme rece și ca oțetul pe silitră, așa este cel ce cântă cântece unei inimi îndurerate.
Mana ka ngʼat ma lonyo law midongʼ duk e ndalo ngʼich, kata kaka olo chumbi e adhola, e kaka ngʼat ma wero wende ne chuny mool.
21 Dacă dușmanul tău este flămând, dă-i să mănânce pâine; și dacă este însetat, dă-i să bea apă;
Ka jasiki odenyo, to miye chiemo ocham; ka riyo oloye, miye pi omodhi.
22 Fiindcă vei îngrămădi cărbuni încinși pe capul lui și DOMNUL te va răsplăti.
Ka itimo kamano, ibiro choko chuk mach maliel e wiye, kendo Jehova Nyasaye biro miyi pok.
23 Vântul de nord alungă ploaia; tot așa [alungă] o înfățișare mânioasă limba calomniatoare.
Kaka yamb nyandwat kelo koth, e kaka lep mafuongʼo wach kelo miero.
24 Mai bine să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă și într-o casă largă.
Ber dak e kona mar wi ot moloyo dak gi dhako maralep.
25 Ca ape reci pentru un suflet însetat, așa este o veste bună dintr-o țară îndepărtată.
Mana kaka pi mangʼich chalo ne chuny mool, e kaka wach maber moa e piny mabor chalo.
26 Un om drept, căzând înaintea celui stricat, este ca o fântână tulburată și ca un izvor spurcat.
Mana kaka soko motimo chwodho kata aora moduwore chalo e kaka ngʼat makare machiwo thuolo ne jaricho.
27 Nu este bine să mănânci multă miere; așa și pentru oameni să caute propria lor glorie nu este glorie.
Ok ber chamo mor kich mathoth, kata ok en gima longʼo mondo ngʼato odwar luor monego miye owuon.
28 Cel ce nu are stăpânire peste propriul său duh, este ca o cetate dărâmată, fără ziduri.
Mana kaka dala maduongʼ ma ohingane omukore mogore piny e kaka ngʼatno ma ok nyal ritore owuon.
