Proverbe 24
1 Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
Kik nyiego maki gi joricho bende kik iyie chunyi gomb bedo e chokruok margi;
2 Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
nimar chunjegi chano timo mamono to dhogi wacho mana gik makelo chandruok.
3 Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
Rieko ema igerogo ot, to kuom winjo ogurore mosiko;
4 Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
kuom ngʼeyo, utene maiye ipongʼo gi gik moko ma ok yudo yot kod mwandu mabeyo.
5 Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
Ngʼat mariek nigi teko maduongʼ; to ngʼat man-gi ngʼeyo medo teko;
6 Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
nimar dhiyo e lweny dwaro ni ongʼadni rieko, to bedo gi loch dwaro jongʼad rieko mangʼeny.
7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
Rieko bor moyombo ngʼat mofuwo; e kar bura mar alap oonge gi gima onyalo wacho.
8 Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
Ngʼat machano gima rach biro ngʼere kaka ja-andhoga.
9 Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
Andhoga mar fuwo en richo, to ji mon kod ja-jar ji.
10 Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
Ka tekri orumo mipodho e kinde mar lweny, to mano kaka tekri tin!
11 Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
Res jogo mitero kar tho; mak jogo mawuotho ka tangni dhiyo kar yengʼo.
12 Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
Ka iwacho niya, “Ne ok wangʼeyo gimoro kuom wachni,” donge ngʼatno mapimo chuny dhano ongʼeyo wachno? Donge ngʼat morito kendo ngʼiyo ngimani ongʼeyogo? To donge obiro chulo ngʼato ka ngʼato mowinjore gi timbene?
13 Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
Wuoda, cham mor kich, nimar ober; mor kich moa e pedni mar kich nigi ndhandhu mamit.
14 Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
Ngʼe bende ne rieko mit ni chunyi; ka iyude, nitie geno mar ndalo mabiro kuomi, to genoni ok nongʼad oko.
15 Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
Kik ibut ka ngʼat marach mondo iketh od ngʼat makare, kik iyak dalane,
16 Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
kata bedni ngʼat makare ogore piny nyadibiriyo, pod obiro chungo kendo; to joricho igoyo piny gi masira.
17 Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
Kik ibed mamor gi masiche mag jasiki, ka ochwanyore, kik iyie chunyi bed mamor;
18 Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
nimar Jehova Nyasaye biro neno kendo golo mirimbe oko kuome.
19 Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
Kik ibed maluor nikech joricho kata kik nyiego maki kod joma timbegi richo,
20 Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
nimar jaricho onge gi geno mar ndalo mabiro, kendo taya mar ngʼat marach ibiro nego.
21 Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
Wuoda, luor Jehova Nyasaye kod ruoth morito piny, kendo kik iriwri gi joma kwede,
22 Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
nimar ji ariyogo biro kelonegi chandruok apoya nono, to en ngʼa ma dingʼe ni en chandruok manade ma ginyalo kelo?
23 Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
Magi bende gin weche mag jomariek: Luoro wangʼ kuom ngʼado bura ok ber:
24 Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
Ngʼatno mowachone jaketho niya, “In kare ionge ketho” ji biro kwongʼe to piny kwede.
25 Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
To nobed maber gi jogo makumo joma oketho, kendo gweth mogundho nobed kodgi.
26 Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
Dwoko maratiro nyiso ni mano osiepni mar adier.
27 Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
Tiek tijeni ma oko kendo ik puothegi; bangʼ mano, eka iger odi.
28 Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
Kik ibed janeno e wach jabuti kaonge gima omiyo, kata tiyo gi dhogi mondo iriambi.
29 Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
Kik iwach niya, “Abiro timone mana kaka osetimona; abiro chulo ngʼatno mana kaka notimona.”
30 Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
Nakadho but puoth jasamuoyo, kakadho but puoth olemb mzabibu mar ngʼat maonge gi rieko;
31 Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
kudho notwi kuonde duto, puodho duto noim gi buya, to ohinga mar kidi nomukore.
32 Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
Naketo chunya nono gino mane aneno to napuonjora kuom gino mane aneno.
33 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Nindo matin, ayula wangʼ matin, kwakruok matin kiyweyo,
34 Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
to dhier biro monji ka janjore kendo chan ka jalweny momanore.
