Proverbe 21
1 Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
Chuny ruoth ni e lwet Jehova Nyasaye, ochike mana kaka kuonde ma pi luwo kendo kaka ohero owuon.
2 Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
Yore duto mag dhano nenorene ni nikare, to Jehova Nyasaye ema pimo chuny.
3 A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
Timo gima kare kod mowinjore ema Jehova Nyasaye oyiego moloyo misango.
4 O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
Wangʼ teko, chuny mar sunga kod taya mar jo-mahundu, gin richo!
5 Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
Chenro mag ngʼat matiyo matek kelo ohala to chutho e kaka rikni kelo chan.
6 Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
Mwandu moyudi gi lep mariambo en mana tho malal piyo kendo en obeto mar tho.
7 Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
Timbe mahundu mar joricho biro terogi mabor magilal; nimar gidagi timo gima kare.
8 Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
Yor ngʼat ma jaketho ogondore, to kit ngʼat makare oriere tir.
9 Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
Ber dak e kona mar wi ot moloyo dak gi dhako maralep.
10 Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
Ngʼat ma timbene richo ohero richo; jabute ok yud ngʼwono kuome.
11 Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
Ka okum ngʼat ma jaro ji, to joma ngʼeyogi tin yudo rieko, ka ngʼat mariek opuonji, to oyudo ngʼeyo.
12 Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
Ngʼat Makare ongʼeyo od ngʼat ma timbene richo kendo otero ngʼat marach e kethruok.
13 Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
Ka ngʼato odino ite ne ywak mar jachan, en owuon bende obiro ywak to ok nodwoke.
14 Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
Mich mochiw lingʼ-lingʼ kweyo mirima to asoya mopandi ei law jiwo mirima maduongʼ.
15 Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
Ka adiera onenore, to joma timbegi nikare bedo mamor to joma timbegi richo to yudo bwok.
16 Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
Ngʼat moweyo yor winjo wach dhiyo kar yweyo mar oganda mar joma otho.
17 Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
Ngʼat mohero budho biro bedo jachan; ngʼat mohero divai kod moo ok nyal bedo ja-mwandu.
18 Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
Jomaricho bedo resruok mar joma kare; to jogo ma ok jo-adiera ne joma oriere tir.
19 Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
Ber dak e thim motwo moloyo dak gi dhako ma jadhawo kendo ma ja-mirima.
20 Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
Od ngʼat mariek opongʼ kod chiemo gi moo moyier, to ngʼat mofuwo chamo gik moko duto ma en-go.
21 Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
Ngʼatno maluwo tim makare kod hera yudo ngima, mwandu gi luor.
22 Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
Ngʼat mariek kawo dala ngʼat maratego kendo omuko dhorangeye matek magiketoe genogi.
23 Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
Ngʼatno marito dhoge kod lewe ritore kuom masiche.
24 Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
Ngʼat ma jasunga kendo jawuorre “Jajaro” e nyinge; otingʼore malo ka osungore malich.
25 Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
Dwaro mar jasamuoyo biro bedo thone owuon; nikech lwetene odagi tich.
26 El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
Odiechiengʼ duto odwaro mangʼeny, to ngʼat makare chiwo maonge giko.
27 Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
Misango mar jaricho ok ber, onyalo bedo marach maromo nade ka ochiwe gi paro marach!
28 Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
Janeno ma ja-miriambo biro lal; to ngʼat mawinje ibiro tieko chutho.
29 Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
Ngʼat ma jaricho wangʼe tek to ngʼat moriere tir tiyo gi paro e yorene.
30 Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
Onge rieko, onge neno matut, onge chenro manyalo loyo Jehova Nyasaye.
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
Inyalo yiko faras ne ndalo mar lweny; to loyo lweny en mar Jehova Nyasaye.
