Proverbe 23
1 Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
When thou sittest to eat with a ruler, Thou considerest diligently that which [is] before thee,
2 Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
And thou hast put a knife to thy throat, If thou [art] a man of appetite.
3 Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
Have no desire to his dainties, seeing it [is] lying food.
4 Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
Labour not to make wealth, From thine own understanding cease, Dost thou cause thine eyes to fly upon it? Then it is not.
5 Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
For wealth maketh to itself wings, As an eagle it flieth to the heavens.
6 Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
Eat not the bread of an evil eye, And have no desire to his dainties,
7 Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
For as he hath thought in his soul, so [is] he, 'Eat and drink,' saith he to thee, And his heart [is] not with thee.
8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
Thy morsel thou hast eaten thou dost vomit up, And hast marred thy words that [are] sweet.
9 Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
In the ears of a fool speak not, For he treadeth on the wisdom of thy words.
10 Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
Remove not a border of olden times, And into fields of the fatherless enter not,
11 Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
For their Redeemer [is] strong, He doth plead their cause with thee.
12 Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
Bring in to instruction thy heart, And thine ear to sayings of knowledge.
13 Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Withhold not from a youth chastisement, When thou smitest him with a rod he dieth not.
Thou with a rod smitest him, And his soul from Sheol thou deliverest. (Sheol h7585)
15 Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
My son, if thy heart hath been wise, My heart rejoiceth, even mine,
16 Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
And my reins exult when thy lips speak uprightly.
17 Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
Let not thy heart be envious at sinners, But — in the fear of Jehovah all the day.
18 Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
For, is there a posterity? Then thy hope is not cut off.
19 Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
Hear thou, my son, and be wise, And make happy in the way thy heart,
20 Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
Be not thou among quaffers of wine, Among gluttonous ones of flesh,
21 Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
For the quaffer and glutton become poor, And drowsiness clotheth with rags.
22 Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
Hearken to thy father, who begat thee, And despise not thy mother when she hath become old.
23 Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
Truth buy, and sell not, Wisdom, and instruction, and understanding,
24 Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
The father of the righteous rejoiceth greatly, The begetter of the wise rejoiceth in him.
25 Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
Rejoice doth thy father and thy mother, Yea, she that bare thee is joyful.
26 Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
Give, my son, thy heart to me, And let thine eyes watch my ways.
27 Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
For a harlot [is] a deep ditch, And a strange woman [is] a strait pit.
28 De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
She also, as catching prey, lieth in wait, And the treacherous among men she increaseth.
29 Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
Who hath woe? who hath sorrow? Who hath contentions? who hath plaint? Who hath wounds without cause? Who hath redness of eyes?
30 Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
Those tarrying by the wine, Those going in to search out mixed wine.
31 Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
See not wine when it showeth itself red, When it giveth in the cup its colour, It goeth up and down through the upright.
32 La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
Its latter end — as a serpent it biteth, And as a basilisk it stingeth.
33 Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
Thine eyes see strange women, And thy heart speaketh perverse things.
34 Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
And thou hast been as one lying down in the heart of the sea, And as one lying down on the top of a mast.
35 M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
'They smote me, I have not been sick, They beat me, I have not known. When I awake — I seek it yet again!'
