Proverbe 22
1 Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
A name is chosen rather than much wealth, Than silver and than gold — good grace.
2 Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
Rich and poor have met together, The Maker of them all [is] Jehovah.
3 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
The prudent hath seen the evil, and is hidden, And the simple have passed on, and are punished.
4 Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
The end of humility [is] the fear of Jehovah, Riches, and honour, and life.
5 Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
Thorns — snares [are] in the way of the perverse, Whoso is keeping his soul is far from them.
6 Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
Give instruction to a youth about his way, Even when he is old he turneth not from it.
7 Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
The rich over the poor ruleth, And a servant [is] the borrower to the lender.
8 Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
Whoso is sowing perverseness reapeth sorrow, And the rod of his anger weareth out.
9 Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
The good of eye — he is blessed, For he hath given of his bread to the poor.
10 Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
Cast out a scorner — and contention goeth out, And strife and shame cease.
11 Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
Whoso is loving cleanness of heart, Grace [are] his lips, a king [is] his friend.
12 Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
The eyes of Jehovah have kept knowledge, And He overthroweth the words of the treacherous.
13 Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
The slothful hath said, 'A lion [is] without, In the midst of the broad places I am slain.'
14 Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
A deep pit [is] the mouth of strange women, The abhorred of Jehovah falleth there.
15 Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
Folly is bound up in the heart of a youth, The rod of chastisement putteth it far from him.
16 Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
He is oppressing the poor to multiply to him, He is giving to the rich — only to want.
17 Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
Incline thine ear, and hear words of the wise, And thy heart set to my knowledge,
18 Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
For they are pleasant when thou dost keep them in thy heart, They are prepared together for thy lips.
19 Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
That thy trust may be in Jehovah, I caused thee to know to-day, even thou.
20 Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
Have I not written to thee three times With counsels and knowledge?
21 Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
To cause thee to know the certainty of sayings of truth, To return sayings of truth to those sending thee.
22 Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
Rob not the poor because he [is] poor, And bruise not the afflicted in the gate.
23 Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
For Jehovah pleadeth their cause, And hath spoiled the soul of their spoilers.
24 Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
Shew not thyself friendly with an angry man, And with a man of fury go not in,
25 Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
Lest thou learn his paths, And have received a snare to thy soul.
26 Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
Be not thou among those striking hands, Among sureties [for] burdens.
27 Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
If thou hast nothing to pay, Why doth he take thy bed from under thee?
28 Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
Remove not a border of olden times, That thy fathers have made.
29 Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
Hast thou seen a man speedy in his business? Before kings he doth station himself, He stations not himself before obscure men!
