< Proverbe 21 >
1 Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
Во́дні пото́ки — царе́ве це серце в Господній руці: куди тільки захоче, його Він скеро́вує.
2 Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
Всяка дорога люди́ни пряма́ в її о́чах, та керує серцями Госпо́дь.
3 A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
Справедливість та правду чинити — для Господа це добірні́ше за жертву.
4 O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
Муж гордого ока та серця надутого — несправедливий, а світильник безбожних — це гріх.
5 Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
Думки пильного лиш на достаток ведуть, а всякий квапли́вий — на збиток.
6 Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
Набува́ння майна язико́м неправдивим — це скоромину́ща марно́та шукаючих смерти.
7 Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
Насильство безбожних пряму́є на них, бо пра́ва чинити не хо́чуть.
8 Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
Дорога злочинця крута́, а чистий — прями́й його чин.
9 Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
Ліпше жити в куті́ на даху́, ніж з сварливою жінкою в спі́льному домі.
10 Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
Лихого жадає душа нечестивого, і в о́чах його ближній його не отримає милости.
11 Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
Як карають глумли́вця мудріє безумний, а як мудрого вчать, — знання́ набуває.
12 Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
До дому свого пригляда́ється праведний, а безбожний дово́дить до зла.
13 Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
Хто вухо своє затикає від зо́йку убогого, то й він буде кликати, та не отримає відповіді.
14 Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
Таємний дару́нок пога́шує гнів, а нея́вний гости́нець — лють сильну.
15 Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
Радість праведному — правосу́ддя чинити, а злочи́нцеві — страх.
16 Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
Люди́на, що зблуджує від путі розуму, у зборі померлих спочине.
17 Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
Хто любить весе́лощі, той немаю́чий, хто любить вино та оливу, той не збагаті́є.
18 Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
Безбожний — то викуп за праведного, а лукавий — за щирого.
19 Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
Ліпше сидіти в пусти́нній країні, ніж з сварливою та сердитою жінкою.
20 Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
Скарб цінни́й та олива в мешка́нні премудрого, та нищить безумна люди́на його.
21 Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
Хто жене́ться за праведністю та за милістю, той знахо́дить життя, справедливість та славу.
22 Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
До міста хоробрих уві́йде премудрий, і тверди́ню наді́ї його поруйнує.
23 Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
Хто стереже свої уста й свого язика́, той душу свою зберігає від лиха.
24 Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
Надутий пихо́ю — насмішник ім'я́ йому, він робить усе із бундю́чним зухва́льством.
25 Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
Пожада́ння лінивого вб'є його, бо руки його відмовляють робити, —
26 El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
він кожного дня пожадли́во жадає, а справедливий дає та не жалує.
27 Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
Жертва безбожних — оги́да, а надто тоді, як за ді́ло безчесне прино́ситься.
28 Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
Свідок брехливий загине, а люди́на, що слухає Боже, говори́тиме за́вжди.
29 Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
Безбожна люди́на жорстока обличчям своїм, а невинний зміцня́є дорогу свою.
30 Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
Нема мудрости, ані розуму, ані ради насу́проти Господа.
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
Приготовлений кінь на день бо́ю, але́ перемога від Господа!