Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Más vale el pobre que vive rectamente, que el rico fatuo y de lengua perversa.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
Es un mal si el alma carece de ciencia, pues tropieza el que anda precipitado.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
La necedad le tuerce al hombre sus caminos, y luego murmura su corazón contra Yahvé.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Las riquezas aumentan mucho el número de los amigos, el pobre, empero, es abandonado de su propio compañero.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
Testigo falso no quedará sin castigo, y no se librará el que profiere mentiras.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
El dadivoso tiene muchos aduladores; todos son amigos del que da regalos.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Si al pobre le aborrecen todos sus hermanos, ¡Cuánto más se alejarán de él sus amigos! Quiere ganarlos con palabras pero no están a su alcance.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
El que adquiere inteligencia ama su alma, quien se acomoda a la prudencia hallará la dicha.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
El testigo falso no quedará impune, y el que propala mentiras perecerá.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
No está bien al necio una vida regalada, mucho menos a un esclavo el mandar a los príncipes.
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
El hombre sabio detiene su ira; su gloria es olvidar las injurias.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
Como rugido de león es la ira del rey; y su favor cual rocío sobre el césped.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Dolor de su padre es el hijo insensato, y gotera continua la mujer rencillosa.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
Casa y riqueza se heredan de los padres, pero la mujer discreta es don de Yahvé.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
La pereza trae el sueño, y la indolencia el hambre.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
Quien guarda los mandamientos, guarda su alma; mas el que menosprecia los caminos de (Yahvé) morirá.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Quien se apiada del pobre, presta a Yahvé, el cual le recompensará su obra.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Castiga a tu hijo, pues hay esperanza; pero no te dejes llevar a darle muerte.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
El que mucho se aíra sufrirá penas, de las cuales aun cuando le libras has de sacarle siempre de nuevo.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Escucha el consejo, y acepta la corrección, para que seas sabio en tu fin.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Muchos proyectos hay en el corazón del hombre, pero siempre se cumple el designio de Yahvé.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
Al hombre le gusta ser compasivo; más vale ser pobre que mentiroso.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
El temor de Yahvé conduce a la vida; así queda (el hombre) satisfecho y libre de todo mal.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
El haragán mete su mano en el plato, pero no la lleva a su boca.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Castiga al burlador, y se hace cuerdo el necio; amonesta al sensato y entenderá la sabiduría.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Quien maltrata a su padre y echa de sí a su madre, es un hijo desvergonzado y sin honor.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Hijo mío, si dejas de oír consejos, te desviarás de las palabras de la sabiduría.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
El testigo perverso se ríe de la justicia; y la boca de los impíos se traga la iniquidad.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Los castigos han sido hechos para los burladores, y los azotes para las espaldas de los insensatos.
