Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Bolji je siromah koji živi u nedužnosti nego čovjek opakih usana i k tomu bezuman.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
Revnost bez razboritosti nije dobra, i tko brzo hoda, spotiče se.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
Ludost čovjeku kvari život, a srce mu se ljuti na Jahvu!
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Bogatstvo pribavlja mnoge prijatelje, a siromaha i njegov prijatelj ostavlja.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
Lažljiv svjekok ne ostaje bez kazne, i tko širi laži, neće uteći.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Mnogi laskaju licu odličnikovu i svatko je prijatelj čovjeku darežljivu.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Na siromaha mrze sva braća njegova, još više se udaljuju od njega prijatelji njegovi: on hlepi za dobrim riječima, ali ih ne nalazi!
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
Tko stječe razboritost, ljubi sebe, a tko čuva razum, nalazi sreću.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
Lažljiv svjedok ne ostaje bez kazne, i tko širi laži, propada.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Ne dolikuje bezumnomu živjeti raskošno, a još manje sluzi vlast nad knezovima.
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
Um čovjeka usteže od srdžbe, a čast mu je oprostiti krivicu.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
Kraljev je gnjev kao rika lavlja, a njegova milost kao rosa bilju.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Nesreća je ocu svojemu bezuman sin, i neprestano prokišnjavanje svađe su ženine.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
Kuća se i bogatstvo baštine od otaca, a od Jahve je žena razumna.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
Lijenost navlači čovjeku dubok san i nemarna duša gladuje.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
Tko se drži zapovijedi, čuva život svoj, a tko ne pazi putove svoje, umire.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Jahvi pozaima tko je siromahu milostiv, i on će mu platiti dobročinstvo.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Kažnjavaj sina svoga dok ima nade, ali ne idi za tim da ga ubiješ.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
Tko je jarostan, plaća globu, i kad ga štediš, samo uvećavaš njegov gnjev.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Slušaj savjet i primaj pouku, kako bi naposljetku postao mudar.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Mnogo je namisli u srcu čovječjem, ali što Jahve naumi, to i bude.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
Dražest je čovjekova u dobroti njegovoj, i bolji je siromah od lažljivca.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
Strah Gospodnji daje život, i tko se njime ispuni, zlo ga ne pohodi.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
Lijenčina umače ruku u zdjelu, ali je ustima svojim ne prinosi.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Udari podsmjehivača, i lud se opameti; ukori razumnog, i shvatit će znanje.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Sin je sramotan i pokvaren tko zlostavlja oca i odgoni majku.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Prestani, sine moj, slušati naputke koji odvode od riječi spoznaje!
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
Nevaljao se svjedok podruguje pravdi i usta opakih gutaju nepravdu.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Pripravljene su kazne podsmjevačima i udarci za leđa bezumnika.
