Proverbe 18
1 Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
Særlingen søger sin egen Lyst; han vælter sig ind paa alt det, som staar fast.
2 Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
Daaren har ikke Behag i Forstand, men deri, at hans Hjerte aabenbarer sig.
3 Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
Naar en ugudelig kommer, kommer ogsaa Foragt og med Skammen Forhaanelse.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
Ord i en Mands Mund ere dybe Vande, en sprudlende Bæk, Visdoms Kilde.
5 Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
Det er ikke godt at anse den ugudeliges Person, at gøre en retfærdig Uret i Dommen.
6 Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
Daarens Læber blande sig i Trætte, og hans Mund raaber efter Slag.
7 Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
Daarens Mund er en Fordærvelse for ham selv, og hans Læber ere en Snare for hans Sjæl.
8 Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
En Bagvadskers Ord lyde som Skæmt, dog trænge de ind i inderste Bug.
9 Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
Ogsaa den, som er efterladen i sin Gerning, er Broder til den, som er en Ødeland.
10 Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
Herrens Navn er et fast Taarn, den retfærdige løber til det og bliver beskyttet.
11 Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
Den riges Gods er hans faste Stad og som en høj Mur i hans egen Tanke.
12 Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
Foran Undergang hovmoder en Mands Hjerte sig; og foran Ære gaar Ydmyghed.
13 Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
Naar nogen giver Svar, før han hører, er det ham en Daarskab og Skam.
14 Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
En Mands Mod opholder ham i hans Sygdom; men naar Modet er nedslaaet, hvo kan bære det?
15 Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
Den forstandiges Hjerte køber Kundskab, og de vises Øre søger efter Kundskab.
16 Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
Et Menneskes Gave gør Rum for ham og fører ham frem for store Herrer.
17 Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
Den, som er den første i sin Trætte, synes at have Ret; men hans Modpart kommer og prøver ham.
18 Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
Lodden gør, at Trætter ophøre, og den gør Skel imellem de mægtige.
19 Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
En Broder er mere genstridig end en fast Stad, og Trætter med ham ere som Stænger for et Palads.
20 Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
En Mands Bug skal mættes af hans Munds Frugt, han skal mættes af sine Læbers Frembringelser.
21 Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
Død og Liv ere i Tungens Vold, og hvo den elsker, skal æde dens Frugt.
22 Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
Hvo der har fundet en Hustru, har fundet en god Ting og bekommer en Velbehagelighed af Herren.
23 Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
Den fattige taler med ydmyg Bøn; men en rig svarer med haarde Ord.
24 Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
En Mand med mange Venner vil finde sig ilde stedt; men der er den Ven, som hænger fastere ved end en Broder.
