Proverbe 17
1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
Better is a dry morsel, and quietness therewith, than a house full of feasting [with] strife.
2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
A wise servant shall rule over a son that causeth shame, and shall have part in the inheritance among the brethren.
3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
The fining-pot is for silver, and the furnace for gold; but Jehovah trieth the hearts.
4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
The evil-doer giveth heed to iniquitous lips; the liar giveth ear to a mischievous tongue.
5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
Whoso mocketh a poor [man] reproacheth his Maker; he that is glad at calamity shall not be held innocent.
6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
Children's children are the crown of old men; and the glory of children are their fathers.
7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
Excellent speech becometh not a vile [man]; how much less do lying lips a noble!
8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
A gift is a precious stone in the eyes of the possessor: whithersoever it turneth it prospereth.
9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
He that covereth transgression seeketh love; but he that bringeth a matter up again separateth very friends.
10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
A reproof entereth more deeply into him that hath understanding than a hundred stripes into a fool.
11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
An evil [man] seeketh only rebellion; but a cruel messenger shall be sent against him.
12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
Let a bear robbed of her whelps meet a man rather than a fool in his folly.
13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
Whoso rewardeth evil for good, evil shall not depart from his house.
14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
The beginning of contention is [as] when one letteth out water; therefore leave off strife before it become vehement.
15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
He that justifieth the wicked, and he that condemneth the righteous, even they both are abomination to Jehovah.
16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
To what purpose is there a price in the hand of a fool to get wisdom, seeing [he] hath no sense?
17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
The friend loveth at all times, and a brother is born for adversity.
18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
A senseless man striketh hands, becoming surety for his neighbour.
19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
He loveth transgression that loveth a quarrel; he that maketh high his gate seeketh destruction.
20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
He that hath a perverse heart findeth no good; and he that shifteth about with his tongue falleth into evil.
21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
He that begetteth a fool [doeth it] to his sorrow, and the father of a vile [man] hath no joy.
22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
A joyful heart promoteth healing; but a broken spirit drieth up the bones.
23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
A wicked [man] taketh a gift out of the bosom, to pervert the paths of judgment.
24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
Wisdom is before him that hath understanding; but the eyes of a fool are in the ends of the earth.
25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
A foolish son is a grief to his father, and bitterness to her that bore him.
26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
To punish a righteous [man] is not good, nor to strike nobles because of [their] uprightness.
27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
He that hath knowledge spareth his words; and a man of understanding is of a cool spirit.
28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
Even a fool when he holdeth his peace is reckoned wise, [and] he that shutteth his lips, intelligent.
