Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Ла́гідна відповідь гнів відверта́є, а слово вра́зливе гнів підійма́є.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Язик мудрих — то добре знання́, а уста́ нерозумних глупо́ту висло́влюють.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Очі Господні на кожному місці, — позира́ють на злих та на добрих.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Язик ла́гідний — то дерево життя, а лука́вство його — залама́ння на дусі.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Зневажає безумний напучення ба́тькове, а хто береже осторо́гу, стає розумніший.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Дім праведного — скарб великий, а в пло́ді безбожного — бе́злад.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Уста мудрих знання́ розсівають, а серце безглу́здих не так.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Жертва безбожних — оги́да для Господа, а молитва невинних — Його уподо́ба.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Господе́ві огида — дорога безбожного, а того, хто женеться за праведністю, Він кохає.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Люта кара на то́го, хто путь оставляє, а хто осторо́гу нена́видить, той умирає.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
Шео́л й Аваддо́н перед Господом, — тим більше серця́ синів лю́дських! (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Насмі́шник не любить карта́ння собі, — він до мудрих не пі́де.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Ра́дісне серце лице весели́ть, а при сму́тку серде́чному дух приголо́мшений.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Серце розумне шукає знання́, а уста безумних глупо́ту пасу́ть.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Нужде́нному всі́ дні лихі, кому ж добре на серці, у того гости́на постійно.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Ліпше мале у Господньому стра́ху, ані ж скарб великий, та триво́га при то́му.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Ліпша пожи́ва яри́нна, і при тому любов, аніж тучний віл, та нена́висть при то́му.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Гнівли́ва люди́на роздра́жнює сварку, терпели́ва ж у гніві вспоко́ює за́колот.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Дорога лінивого — то тернови́ння, а путь щирих — дорога гладка́.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Мудрий син тішить ба́тька свого́, а люди́на безумна пого́рджує матір'ю своєю́.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Глупо́та — то радість для нерозумного, а люди́на розумна дорогою про́стою ходить.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Ламаються за́думи з бра́ку пора́ди, при числе́нності ж ра́дників спо́вняться.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Радість люди́ні — у відповіді його уст, а слово на ча́сі своєму — яке воно добре!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Путь життя для премудрого — уго́ру, щоб відда́люватись від шео́лу внизу́. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Дім пишних руйнує Госпо́дь, але ста́вить межу́ для вдови.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Думки злого — оги́да для Господа, але чисті для Нього приє́мні слова́.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Заже́рливий робить нещасним свій дім, хто ж дарунки нена́видить, той буде жити.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Серце праведного розмірко́вує про відповідь, а у́ста безбожних вибри́зкують зло.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Далекий Господь від безбожних, але́ справедливих молитву Він чує.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Світло оче́й тішить серце, добра звістка підкрі́плює ко́сті.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Ухо, що навча́ння життя вислухо́вує, буде перебува́ти між мудрими.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Хто напу́чування не приймає, той не дбає про душу свою, а хто слухається осторо́ги, здобуде той розум.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Страх Господній — навча́ння премудрости, а перед славою — скромність іде́.
