Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
La risposta dolce acqueta il cruccio; Ma la parola molesta fa montar l'ira.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
La scienza adorna la lingua de' savi; Ma la bocca degli stolti sgorga follia.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Gli occhi del Signore [sono] in ogni luogo; Riguardando i malvagi ed i buoni.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
La medicina della lingua [è] un albero di vita; Ma la sovversione [che avviene] per essa [è simile ad] un fracasso [fatto] dal vento.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Lo stolto disdegna la correzion di suo padre; Ma chi osserva la riprensione diventerà avveduto.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Nella casa del giusto [vi sono] di gran facoltà; Ma [vi è] dissipazione nell'entrate dell'empio.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Le labbra de' savi spandono scienza; Ma non [fa già] così il cuor degli stolti.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Il sacrificio degli empi [è] cosa abbominevole al Signore; Ma l'orazione degli [uomini] diritti gli [è] cosa grata.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
La via dell'empio [è] cosa abbominevole al Signore; Ma egli ama chi procaccia giustizia.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
La correzione [è] spiacevole a chi lascia la [diritta] via; Chi odia la riprensione morrà.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
L'inferno e il luogo della perdizione [son] davanti al Signore; Quanto più i cuori de' figliuoli degli uomini! (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Lo schernitore non ama che altri lo riprenda, [E] non va a' savi.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Il cuore allegro abbellisce la faccia; Ma per lo cordoglio lo spirito è abbattuto.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Il cuor dell'[uomo] intendente cerca la scienza; Ma la bocca degli stolti si pasce di follia.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Tutti i giorni dell'afflitto [son] cattivi; Ma chi è allegro di cuore [è come in] un convito perpetuo.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Meglio [vale] poco col timor del Signore, Che gran tesoro con turbamento.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Meglio [vale] un pasto d'erbe, ove [sia] amore, Che di bue ingrassato, ove [sia] odio.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
L'uomo iracondo muove contese; Ma chi è lento all'ira acqueta le risse.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
La via del pigro [è] come una siepe di spine; Ma la via degli [uomini] diritti [è] elevata.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Il figliuol savio rallegra il padre; Ma l'uomo stolto sprezza sua madre.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
La follia [è] allegrezza al[l'uomo] scemo di senno; Ma l'uomo intendente cammina dirittamente.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
I disegni son renduti vani dove non [è] consiglio; Ma sono stabili dove [è] moltitudine di consiglieri.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
L'uomo riceve allegrezza della risposta della sua bocca; E quant'[è] buona una parola [detta] al suo tempo!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
La via della vita [va] in su all'uomo intendente, Per ritrarsi dall'inferno [che è] a basso. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Il Signore spianta la casa de' superbi; Ma stabilisce il confine della vedova.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
I pensieri malvagi [son] cosa abbominevole al Signore; Ma i detti [che gli son] piacevoli [sono] i puri.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Chi è dato a cupidigia dissipa la sua casa; Ma chi odia i presenti viverà.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Il cuor del giusto medita [ciò che ha] da rispondere; Ma la bocca degli empi sgorga cose malvage.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Il Signore [è] lontano dagli empi; Ma egli esaudisce l'orazione de' giusti.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
La luce degli occhi rallegra il cuore; La buona novella ingrassa le ossa.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
L'orecchio che ascolta la riprensione della vita Dimorerà per mezzo i savi.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Chi schifa la correzione disdegna l'anima sua; Ma chi ascolta la riprensione acquista senno.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Il timor del Signore [è] ammaestramento di sapienza; E l'umiltà [va] davanti alla gloria.
