< Proverbe 14 >
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Mądra niewiasta buduje dom swój; ale go głupia rękami swemi rozwala.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Kto chodzi w szczerości swojej, boi się Pana; ale przewrotny w drogach swoich gardzi nim.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
W ustach głupiego jest rózga hardości; ale wargi mądrych strzegą ich.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Gdzie niemasz wołów, żłób jest próżny; ale siłą wołów mnoży się obfitość zboża.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Świadek prawdziwy nie kłamie; ale świadek fałszywy mówi kłamstwo.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Naśmiewca szuka mądrości, a nie znajduje; ale umiejętność roztropnemu jest snadna.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Idź precz od oblicza męża głupiego, gdyż nie znajdziesz przy nim warg umiejętności.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Mądrość ostrożnego jest rozumieć drogę swoję, ale głupstwo głupich jest zdrada.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Każdy głupi nakrywa grzech, a między uprzejmymi mieszka przyjaźń.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Serce każdego uznaje gorzkość duszy swojej, a do wesela jego nie przymięsza się obcy.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Dom niezbożnych zgładzony będzie; ale przybytek cnotliwych zakwitnie.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Zda się pod czas droga być prosta człowiekowi; wszakże dokończenie jej jest drogą na śmierć.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Także i w śmiechu boleje serce, a koniec wesela bywa smutek.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Drogami swemi nasyci się człowiek przewrotnego serca; ale się go chroni mąż dobry.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Prostak wierzy każdemu słowu; ale ostrożny zrozumiewa postępki swoje.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Mądry się boi, i odstępuje od złego; ale głupi dociera, i śmiałym jest.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Porywczy człowiek dopuszcza się głupstwa, a mąż złych myśli w nienawiści bywa.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Głupstwo prostacy dziedzicznie trzymają; ale ostrożni bywają koronowani umiejętnością.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
źli się kłaniają przed dobrymi, a niepobożni stoją u drzwi sprawiedliwego.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Ubogi bywa i u przyjaciela swego w nienawiści; ale wiele jest tych, którzy bogatego miłują.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Bliźnim swym grzesznik pogardza; ale kto ma litość nad ubogimi, błogosławionym jest.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Izali nie błądzą, którzy wymyślają złe? a miłosierdzie i prawda należy tym, którzy wymyślają dobre.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
W każdej pracy bywa pożytek; ale gołe słowo warg tylko do nędzy służy.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
Bogactwo mądrych jest koroną ich; ale głupstwo głupich zostaje głupstwem.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Świadek prawdziwy wyzwala duszę; ale fałszywy kłamstwo mówi.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
Kto się boi Pana, ma ufanie mocne; a synowie jego ucieczkę mieć będą.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
Bojaźń Pańska jest źródło żywota ku uchronieniu się sideł śmierci.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
W mnóstwie ludu jest zacność królewska; ale w trosze ludu zniszczenie hetmana.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Nierychły do gniewu jest bogaty w rozum; ale porywczy pokazuje głupstwo.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Serce zdrowe jest żywotem ciała; ale zazdrość jest zgniłością w kościach.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Kto ciemięży ubogiego, uwłacza stworzycielowi jego; ale go czci, kto ma litość nad ubogim.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Dla złości swojej wygnany bywa niepobożny; ale sprawiedliwy nadzieję ma i przy śmierci swojej.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
W sercu mądrego odpoczywa mądrość, ale wnet poznać, co jest w sercu głupich.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Sprawiedliwość wywyższa naród; ale grzech jest ku pohańbieniu narodów.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Król łaskaw bywa na sługę roztropnego; ale się gniewa na tego, który mu hańbę czyni.