Proverbe 13
1 Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
Ilmi ogeessi gorsa abbaa isaa dhagaʼa; qoostuun namaa immoo dheekkamsa hin dhaggeeffatu.
2 Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
Namni waan afaan isaatii baʼuun waan gaariin gammada; namni hin amanamne garuu jeequmsaaf ariifata.
3 Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
Namni arraba isaa eeggatu, jireenya isaa eeggata; kan of eeggachuu malee dubbatu immoo baduuf ariifata.
4 Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
Fedhiin dhibaaʼaa yoom iyyuu hin guutamu; fedhiin nama jabaatee hojjetuu immoo guutumaan ni milkaaʼa.
5 Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
Namni qajeelaan soba jibba; namni hamaan garuu qaanii fi salphina fida.
6 Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
Qajeelummaatu nama tolaa tiksa; hamminni garuu cubbamaa galaafata.
7 Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
Namni tokko sooressa of fakkeessa; garuu homaa hin qabu; tokko immoo hiyyeessa of fakkeessa; garuu qabeenya guddaa qaba.
8 Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
Soorumni nama tokkoo furii jireenya isaa taʼuu dandaʼa; hiyyeessi garuu ifannaa hin dhagaʼu.
9 Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
Ifni nama qajeelaa akka gaarii ifa; ibsaan nama hamaa garuu ni dhaama.
10 Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
Of tuulummaan lola qofa baayʼisa; ogummaan garuu warra gorsa dhagaʼan biratti argamti.
11 Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
Maallaqni karaa sobaatiin dhufu dafee bada; namni xinnoo xinnoon maallaqa walitti qabatu garuu ni kuufata.
12 Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
Abdiin lafa irra harkifatu garaa nama dhukkubsa; hawwiin guutamu garuu muka jireenyaa ti.
13 Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
Namni gorsa tuffatu badiisa ofitti fida; kan ajaja ulfeessu immoo badhaasa argata.
14 Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
Barsiisni nama ogeessaa burqaa jireenyaa ti; kiyyoo duʼaa irraas nama deebisa.
15 Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
Hubannaan gaariin surraa argamsiisa; karaan warra hin amanamnee garuu badiisatti isaan geessa.
16 Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
Namni qalbii qabu kam iyyuu beekumsaan hojjeta; gowwaan immoo gowwummaa isaa mulʼisa.
17 Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
Ergamaan hamaan rakkoo keessa seena; ergamaan amanamaan garuu fayyina fida.
18 Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
Namni adabamuu jibbu ni hiyyooma; ni qaanaʼas; kan sirreeffama kabaju immoo ulfina argata.
19 Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
Hawwiin guutame namatti miʼaawa; gowwoonni garuu waan hamaa irraa deebiʼuu balfu.
20 Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
Namni nama ogeessa wajjin deemu ogeessa taʼa, michuun gowwootaa garuu ni miidhama.
21 Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
Wanni hamaan cubbamoota ariʼata; badhaadhummaan immoo badhaasa qajeelotaa ti.
22 Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
Namni gaariin ilmaan ilmaan isaatiif dhaala dabarsa; qabeenyi nama cubbamaa garuu qajeeltotaaf kuufama.
23 Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
Qonnaan hiyyeessaa midhaan guddaa baasa; murtiin jalʼaan garuu haxaaʼee duraa balleessa.
24 Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
Namni harcummee qusatu ilma isaa jibba; kan ilma ofii jaallatu immoo ilaallachaa isa adaba.
25 Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
Namni qajeelaan hamma quufutti nyaata; garaan nama hamaa garuu ni beelaʼa.
