Matei 25
1 Atunci împărăția cerului se va asemăna cu zece fecioare, care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui.
“E kindeno pinyruodh polo nopim gi nyiri apar manokawo techegi bangʼe owuok odhi romo ne wuon kisera.
2 Și cinci dintre ele erau înțelepte și cinci fără minte.
Abich kuomgi nofuwo, to abich ne riek.
3 Cele fără minte și-au luat candelele și nu au luat untdelemn cu ele;
Mago mofuwo nokawo techegi to ne ok gitingʼo mafuta kata matin gidhigo.
4 Dar cele înțelepte au luat untdelemn în vasele lor, cu candelele lor.
To mago mariek to notingʼo mafuta e kubni kaachiel gi techegi.
5 În timp ce mirele întârzia, au ațipit toate și au adormit.
Wuon Kisera nokawo sa mathoth kapok obiro, omiyo wengegi nobedo mapek kargi duto mi nindo noterogi.
6 Și la miezul nopții s-a făcut o strigare: Iată, vine mirele; ieșiți-i în întâmpinare.
“To e chuny otieno koko moro nogore matek ni, ‘Wuon kisera eri odonjo! Wuoguru oko mondo uromne!’
7 Atunci toate acele fecioare s-au ridicat și și-au pregătit candelele.
“Eka nyiri duto nochiew kendo negiiko techegi.
8 Și cele fără minte au spus celor înțelepte: Dați-ne din untdelemnul vostru, pentru că ni s-au stins candelele.
Nyiri mofuwo nowachone mago mariek ni, ‘Pognwauru mafuta matin, nikech techewa dwa tho.’
9 Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai degrabă duceți-vă la cei ce vând și cumpărați-vă.
“To negikwerogi ni, ‘Ooyo, sa moro mafuta ma wan-go ok nyal romowa kaachiel kodu. Gima ber en ni dhiuru ir joma uso mafuta mondo ungʼiew maru kuomgi.’
10 Și pe când se duceau să cumpere, a venit mirele; și cele ce erau pregătite, au intrat cu el la nuntă; și ușa a fost închisă.
“To kane oyudo gin e yo gidhi ngʼiewo mafuta, wuon kisera nochopo. Nyiri mane oikore nodonjo kode e nyasi mar arus; kendo nolor dhoot.
11 Și după aceea au venit și celelalte fecioare, spunând: Doamne, Doamne, deschide-ne.
“Bangʼe achien nyiri mamokoka bende nobiro. Ne gidwongʼo kagiwacho ni, ‘Ruoth, Ruoth, yawnwa dhoot!’
12 Dar el a răspuns și a zis: Adevărat vă spun: Nu vă cunosc.
“To nodwokogi ni, ‘Awachonu adier ni akiau.’
13 Vegheați așadar, pentru că nu știți nici ziua nici ora în care vine Fiul omului.
“Emomiyo beduru motangʼ, nikech ok ungʼeyo odiechiengʼ kata sa.
14 Fiindcă împărăția cerului este ca un om, care, plecând într-o țară îndepărtată, a chemat pe robii săi și le-a încredințat averile sale.
“Loch Polo nobed machal gi ngʼat moro ma kane owuok odhi e wuoth to noluongo jotichne mi oketo mwandune e lwetgi.
15 Și unuia i-a dat cinci talanți și altuia doi și altuia unul; fiecăruia conform capacităților lui; și imediat a plecat.
Achiel kuomgi nomiyo pesa moromo talanta abich, to machielo nomiyo talanta ariyo, kendo machielo talanta achiel; komiyo moro ka moro kuomgi pesa maromre gi nyalone. Eka nodhi e wuodhe.
16 Atunci, cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut comerț cu ei și a făcut alți cinci talanți.
Ngʼama nomi talanta abich nodhi sano sano moketo pesane e tich, kendo noyudo talanta abich mamoko kaka ohande.
17 Și tot așa, cel ce primise doi talanți, a câștigat și el alți doi.
Kamano bende, ngʼat mane omi talanta ariyo noyudo ariyo ewi mane omiye.
18 Dar cel ce primise unul s-a dus și a săpat în pământ și a ascuns banii domnului său.
To ngʼat mane oyudo talanta achiel nowuok odhi mokunyo bur ei lowo, kendo oyiko pesa ruodhe kanyo.
19 Și după mult timp domnul acelor robi vine și face socoteala cu ei.
“Bangʼ kinde marabora ruodh jotijgo noduogo kendo nogoyo kodgi kwano.
20 Și cel ce primise cinci talanți a venit și a adus alți cinci talanți, spunând: Domnule, mi-ai încredințat cinci talanți; iată, am câștigat pe lângă ei alți cinci talanți.
Ngʼat mane nigi talanta abich nokelo talanta abich mamoko ewi mane omiye, kendo nowachone ruodhe ni, ‘Ruoth, ne imiya talanta abich, to neye, aseloso abich mamoko e wiye.’
21 Și domnul său i-a spus: Bine ai lucrat, rob bun și credincios; ai fost credincios peste puține, te voi face stăpân peste multe; intră în bucuria domnului tău.
“Ruodhe nodwoke ni, ‘Isetimo maber ahinya. In jatich maber kendo ma ja-adiera! Isebedo ja-adiera gi gik matin nono omiyo koro abiro keti jarit gik mangʼeny. Bi idonji e mor mar ruodhi!’
22 Și cel ce primise doi talanți a venit și a spus: Domnule, mi-ai încredințat doi talanți; iată, am câștigat pe lângă ei alți doi talanți.
“Ngʼat mane nigi talanta ariyo bende nobiro, mowacho ni, ‘Ruodh, ne imiya talanta ariyo, to neye, aseloso ariyo mamoko.’
23 Domnul său i-a spus: Bine ai lucrat rob bun și credincios; ai fost credincios peste puține, te voi face stăpân peste multe; intră în bucuria domnului tău.
“Ruodhe nodwoke ni, ‘Isetimo maber ahinya. In jatich maber kendo ma ja-adiera! Isebedo ja-adiera gi gik matin nono, omiyo koro abiro keti jarit gik mangʼeny. Bi idonji e mor mar ruodhi!’
24 Atunci și cel ce primise un talant a venit și a spus: Domnule, te știam că ești om aspru, secerând de unde nu ai semănat și adunând de unde nu ai vânturat;
“Eka ngʼat mane nigi talanta achiel nobiro, mowacho ni, ‘Ruoth, ne angʼeyo ni in ngʼat makoch, ma keyo kama ne ok ichwoye, kendo ma choko kama ne ok aludoe kodhi.
25 Și mi-a fost teamă [și] m-am dus și am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău.
Omiyo ne aluor mine adhi kendo ne apando talanta-ni ei lowo. Girino eri kawe.’
26 Și domnul său, răspunzând, i-a zis: Rob stricat și leneș, ai știut că secer de unde nu am semănat și adun de unde nu am vânturat;
“To ruodhe nodwoke ni, ‘In jatich ma kite rach kendo ma jasamuoyoni. Kare ne ingʼeyo ni akeyo kama ne ok akome kendo ni achoko kama ne ok aludoe kodhi?
27 De aceea trebuia să dai banii mei schimbătorilor de bani și eu venind, aș fi primit ce este al meu cu dobândă.
Ka kamano to mad ne iket pesana e od keno kama nonyalo medoree kende, mondo kane aduogo to ayude gi ohande.
28 Luați de aceea talantul de la el și dați-l celui ce are zece talanți;
“‘Omiyo mayeuru talanta-no mondo umi jalno man-gi talanta apar.
29 Căci fiecăruia care are, i se va da și va avea din abundență; dar de la cel ce nu are, se va lua și ce are.
Nimar ngʼat man-go nomedne mi nobed gi gik mogundho; to ngʼat ma ongego kata mano ma en-go nomaye.
30 Și aruncați pe robul nefolositor în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.
Koro kawuru jatich manonono udhir oko e mudho, kama ywagruok gi mwodo lak nobedie.’
31 Când Fiul omului va veni în gloria sa și toți îngerii sfinți cu el, atunci va ședea pe tronul gloriei sale;
“Ka Wuod Dhano nobi e duongʼne, kaachiel gi malaike duto, enobed e kom lochne, man-gi duongʼ mar polo.
32 Și înaintea lui vor fi adunate toate națiunile; și îi va separa pe unii de alții, precum păstorul separă oile de capre;
Joma ok jo-Yahudi duto nochokre e nyime, kendo enopog ji, kopogo ngʼato ka ngʼato gi wadgi, mana kaka jakwath pogo rombe kogolo e dier diek.
33 Și va pune oile la dreapta sa, dar caprele la stânga.
Enoket rombe e bade korachwich, to diek e bade koracham.
34 Atunci Împăratul va spune celor de la dreapta lui: Veniți binecuvântații Tatălui meu, moșteniți împărăția pregătită pentru voi de la întemeierea lumii;
“Eka Ruoth nowach ne joma ni e bade korachwich ni, ‘Biuru, un joma ogwedhi mag Wuora; kawuru girkeni maru, pinyruoth mane oiknu nyaka aa chwech piny.
35 Fiindcă am fost flămând și mi-ați dat să mănânc; am fost însetat și mi-ați dat să beau; am fost străin și m-ați primit;
Nimar ne adenyo to ne umiya gimoro achamo; riyo noloya, to ne umiya gimoro amodho; ne an wendo; kendo nurwaka ei ot;
36 Gol și m-ați îmbrăcat; am fost bolnav și m-ați vizitat; am fost în închisoare și ați venit la mine.
ne achando lewni, kendo ne urwaka; ne atuo kendo ne urita; ne an e od twech, kendo ne ubiro lima.’
37 Atunci cei drepți îi vor răspunde, zicând: Doamne, când te-am văzut noi flămând și ți-am dat să mănânci? Sau însetat și ți-am dat să bei?
“Eka joma karego nodwoke ni, ‘Ruoth, karangʼo mane wanenie kidenyo mi wamiyi chiemo, kata ka riyo oloyi, mi wamiyi gimoro imodho?
38 Când te-am văzut noi străin și te-am primit? Sau gol și te-am îmbrăcat?
Karangʼo mane wanenie ka in wendo mi warwaki ei ot, kata kichando lewni mi warwaki?
39 Sau când te-am văzut noi bolnav sau în închisoare și am venit pe la tine?
Karangʼo mane waneni ka ituo kata ka in e od twech mi walimi?’
40 Și Împăratul va răspunde și le va zice: Adevărat vă spun: Întrucât ați făcut acestea unuia dintre cei mai neînsemnați frați ai mei, mie mi le-ați făcut.
“To Ruoth nodwokgi ni, ‘Awachonu adier ni, gimoro amora mane utimo ne achiel kuom owetenagi matinie mogik, ne utimona.’
41 Apoi va spune și celor de la stânga: Plecați de la mine, blestemaților, în focul veșnic, pregătit pentru diavol și îngerii lui; (aiōnios g166)
“Eka enowachne joma ni e bade koracham ni, ‘Auru buta, un joma okwongʼ-gi, mondo udonji ei mach manyaka chiengʼ mane olosi ne Jachien gi malaikege. (aiōnios g166)
42 Fiindcă am fost flămând și nu mi-ați dat să mănânc; am fost însetat și nu mi-ați dat să beau;
Nimar ne adenyo, to onge gima numiya mondo acham; riyo noloya, to onge gima numiya mondo amodhi;
43 Am fost străin și nu m-ați primit; gol și nu m-ați îmbrăcat; bolnav și în închisoare și nu m-ați vizitat.
ne an wendo, to ne ok urwaka ei ot; ne achando lewni, to ne ok urwaka; ne atuo kendo ne an e od twech, to ne ok ulima?’
44 Atunci îi vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când te-am văzut noi flămând sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare și nu te-am servit?
“To gin bende ginidwok ni, ‘Ruoth, ne waneni karangʼo kidenyo, kata ka riyo oloyi, kata ka in wendo, kata kichando lewni, kata kituo, kata ka in e od twech, to ne ok wakonyi?’
45 Atunci le va răspunde, zicând: Adevărat vă spun: Întrucât nu ați făcut acestea unuia dintre cei mai neînsemnați din aceștia, mie nu mi le-ați făcut.
“To enodwokgi ni, ‘Awachonu adier ni, gimoro amora mane ok utimo ne achiel kuom jomatindogi, ne ok utimo ne an.’
