Marcu 1
1 Începutul evangheliei lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu;
Ma e chakruok mar Injili mar Yesu Kristo Wuod Nyasaye.
2 Așa cum este scris în profeți: Iată, eu trimit pe mesagerul meu înaintea feței tale, care îți va pregăti calea înaintea ta.
En mana kaka ondiki e kitap Janabi Isaya niya, “Abiro oro jaotena otel e nyimi, obiro losoni yo.”
3 Vocea unuia care strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, faceți cărările sale drepte.
“Ngʼat moro kok e thim niya, ‘Losuru yo ne Jehova Nyasaye, losneuru yo moriere tir.’”
4 Ioan boteza în pustie și predica botezul pocăinței pentru iertarea păcatelor.
Kuom mano, Johana nowuok e thim koyalo ni mondo ji oyud batiso kaka ranyisi ni giselokore gidwogo ir Nyasaye kendo oweyonegi richogi.
5 Și ieșea la el toată țara Iudeii și cei din Ierusalim și toți au fost botezați de el în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele.
Kuom mano, jopiny Judea duto kod ji duto moa Jerusalem nowuok odhi ire. Ne gihulo richogi mi Johana nobatisogi e Aora Jordan.
6 Și Ioan era îmbrăcat cu o haină din păr de cămilă și cu un brâu de piele în jurul mijlocului său și mânca lăcuste și miere sălbatică;
Johana norwakore gi lewni molos gi yie ngamia kendo notweyo kamba mar pien e nungone. Nochamo bonyo kod mor kich manie thim.
7 Și predica, spunând: După mine vine unul mai puternic decât mine, căruia nu sunt demn să mă aplec să îi dezleg cureaua sandalelor.
Wach mane Johana yalo ne chal kama: “Ngʼat moro biro bangʼa ma oloya gi duongʼ, ok awinjora gonyo kata tond wuochene.
8 Eu într-adevăr v-am botezat cu apă, dar el vă va boteza cu Duhul Sfânt.
An abatisou gi pi, to en obiro batisou gi Roho Maler.”
9 Și s-a întâmplat în acele zile că Isus a venit din Nazaretul Galileii și a fost botezat de Ioan în Iordan.
E kindeno Yesu nobiro koa Nazareth, e piny Galili mi Johana nobatise e aora Jordan.
10 Și îndată, ieșind din apă, a văzut cerurile deschizându-se și Duhul ca un porumbel coborând pe el;
Kane oyudo Yesu wuok aa ei pi, noneno polo kayawore kendo ka Roho Maler lor mondo opi kuome e kido mar akuru.
11 Și a venit o voce din cer: Tu ești Fiul meu preaiubit în care îmi găsesc toată plăcerea.
To dwol maduongʼ noa e polo kawacho niya, “In e Wuoda mahero. Chunya mor kodi.”
12 Și îndată Duhul l-a condus în pustie.
Gikanyono Roho Maler nokawo Yesu motere e thim,
13 Și a fost acolo, în pustie, patruzeci de zile ispitit de Satan; și a fost cu fiarele sălbatice; și îngerii i-au servit.
kendo nodak e thim kuno kuom ndalo piero angʼwen, ka Satan teme. E thim kuno Yesu nodak e kind le mag thim, to malaike ne tiyone.
14 Și după ce Ioan a fost pus în închisoare, Isus a venit în Galileea predicând evanghelia împărăției lui Dumnezeu,
Kane osetwe Johana e od twech, Yesu nodhi Galili, koyalo Injili mar Nyasaye.
15 Și, spunând: Timpul este împlinit și împărăția lui Dumnezeu este aproape: pocăiți-vă și credeți evanghelia.
Noyalo niya, “Sa osechopo kendo pinyruoth Nyasaye osekayo machiegni. Weuru richo kendo yieuru Injili.”
16 Și pe când umbla pe lângă marea Galileii, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui, aruncând un năvod în mare, fiindcă erau pescari.
Kane oyudo Yesu wuotho e dho Nam Galili, noneno Simon gi owadgi ma Andrea ka jobolo gokgi e nam, nimar ne gin jolupo.
17 Și Isus le-a spus: Veniți după mine și vă voi face să deveniți pescari de oameni.
Yesu nowachonegi niya, “Biuru uluwa, mondo kar ywayo rech to aketu ubed joywa ji.”
18 Și îndată și-au lăsat plasele și l-au urmat.
Gisano ne giweyo gogo mag-gi gisano mi giluwe.
19 Și mergând puțin mai departe de acolo, a văzut pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan, fratele său; și ei erau în corabie, reparându-și plasele.
Yesu nomedo chwalore nyime matin mi noneno Jakobo wuod Zebedi gi owadgi ma Johana ka jobet e yie kendo loso gokegi.
20 Și îndată i-a chemat; iar ei au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în corabie, cu servitorii angajați și au mers după el.
Gikanyono Yesu noluongogi, kendo ne giweyo wuon-gi ma Zebedi e yie, kaachiel gi jotich mane konyogi, mi giluwe.
21 Și s-au dus în Capernaum; și îndată în sabat, a intrat în sinagogă și îi învăța.
Negidhi Kapernaum, to kane Sabato ochopo, Yesu nodonjo e sinagogi mi ochako puonjo.
22 Și erau înmărmuriți de doctrina lui; fiindcă îi învăța ca unul care avea autoritate și nu precum scribii.
Ji nowuoro puonjne, nikech nopuonjo ka ngʼat man-gi teko, to ok ka Jopuonj Chik.
23 Și în sinagoga lor era un om cu un duh necurat; și el a strigat,
To kanyono ei sinagogi ne nitie ngʼat moro mane nigi jachien marach. Ngʼatni noywak matek kowacho niya,
24 Spunând: Lasă-ne; ce avem noi a face cu tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne nimicești? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu.
“Yesu ja-Nazareth, en angʼo midwaro timonwa? Isebiro mondo itiekwa koso? Angʼeyo ni in Ngʼat Maler Mar Nyasaye!”
25 Și Isus l-a mustrat, spunând: Taci și ieși din el.
To Yesu nokwere gi dwol matek niya, “Lingʼ thi! Wuogi ia kuome!”
26 Și după ce duhul necurat l-a scuturat puternic, și a strigat cu voce tare, a ieșit din el.
Jachien marachno noyuko ngʼatno mi ogoyo koko gi dwol ma liyore, bangʼe oa oweye.
27 Și toți au fost atât de uimiți, încât se întrebau între ei, spunând: Ce este aceasta? Ce doctrină nouă este aceasta? Căci poruncește cu autoritate chiar duhurilor necurate și ele ascultă de el.
Jogo duto nowuoro ahinya, magipenjore niya, “Ma to en angʼo? Puonj manyien kendo man-gi teko! Ngʼatni chiko koda ka jochiende kendo giwinje.”
28 Și faima lui s-a răspândit îndată prin toată regiunea, de jur împrejurul Galileii.
Humb Yesu ne olandore piyo piyo e gwenge duto molworo Galili.
29 Și îndată, ieșind din sinagogă, au intrat în casa lui Simon și Andrei, împreună cu Iacov și Ioan.
Bangʼe kane gisea e sinagogi negidhi kaachiel gi Jakobo kod Johana e dalagi Simon gi Andrea.
30 Iar soacra lui Simon zăcea cu febră și îndată i-au vorbit despre ea.
To min chi Simon nonindo e kitanda, ka tuo mar midhusi onure. Joma nenikanyo nonyiso Yesu wachno piyo piyo.
31 Iar el a venit și a luat-o de mână și a ridicat-o; și îndată a lăsat-o febra și ea le-a servit.
Omiyo Yesu nodhi ire, momako lwete kokonye mondo ochungʼ. Midhusi noweye kendo nochungʼ mochako miyogi chiemo.
32 Și făcându-se seară, când soarele apunea, aduceau la el pe toți cei ce erau bolnavi și pe cei posedați de draci.
Odhiambono, ka piny noseyuso, ji nokelo ne Yesu jotuo duto kaachiel gi joma nigi jochiende.
33 Și toată cetatea s-a adunat la ușă.
Ji mane ni e dalano duto nochokore e dhoot kama ne Yesu nitie,
34 Și a vindecat pe mulți ce erau bolnavi de diferite boli; și a scos mulți draci; și nu îi lăsa pe draci să vorbească, pentru că îl cunoșteau.
to Yesu nochango ji mathoth mane nigi kit tuoche mayoreyore. Bende noriembo jochiende oa kuom ji, to ne ok oyiene jochiendego mondo owuo nikech negingʼeyo ni en ngʼa.
35 Și de dimineață, s-a sculat cu mult înainte de ziuă, a ieșit și a plecat într-un loc pustiu și s-a rugat acolo.
Kinyne kogwen ka piny pod olil, Yesu nochiewo mowuok e ot kama noninde. Nowuok modhi kar kende kama ochwalore, mi nolemo kuno.
36 Și Simon și cei ce erau cu el, l-au urmat.
Simon gi jowetene ne jodhi manye,
37 Și când l-au găsit, i-au spus: Toți te caută.
kendo kane giyude to negiwachone niya, “Ji duto manyi.”
38 Iar el le-a spus: Să mergem în satele învecinate ca să predic și acolo; fiindcă pentru aceasta am venit.
To Yesu nodwokogi kawacho niya, “Wadhiuru kamachielo e gwenge man machiegni, mondo kuno bende ayalie.” Mano emomiyo asebiro.
39 Și predica în sinagogile lor, prin toată Galileea și scotea draci.
Omiyo nowuotho e piny Galili duto, koyalo e sinagokegi kendo koriembo jochiende kuom ji.
40 Și a venit la el un lepros, implorându-l și îngenunchind înaintea lui și spunându-i: Dacă voiești, mă poți curăți.
Ngʼat moro man-gi dhoho nobiro mogoyo chonge piny e nyim Yesu kosaye niya, “Kiyie to inyalo pwodha.”
41 Iar lui Isus, făcându-i-se milă, și-a întins mâna și l-a atins și i-a spus: Voiesc; fii curățit.
Yesu nokecho ngʼatno morieyo bade momule, kowacho niya, “Ayie, pwodhri!”
42 Și pe când vorbea, îndată lepra s-a depărtat de la el și a fost curățit.
Gikanyono dhoho norumo kuom ngʼatno mochango.
43 Și i-a poruncit cu strictețe și îndată l-a trimis de acolo;
Yesu nogonyo ngʼatno piyo piyo mondo odhi kochike matek niya,
44 Și i-a spus: Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te, arată-te preotului și oferă pentru curățirea ta lucrurile pe care le-a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.
“Ne ni ok inyiso ngʼato wachni. To dhiyo mondo inyisri ne jadolo kendo ichiw misengini ma Musa nochiko nikech pwodhruokni, mano nobed ranyisi ne gin.”
45 Dar el a ieșit și a început să vestească mult și să răspândească acest lucru, atât de mult încât Isus nu mai putea să intre pe față în cetate, ci era afară în locuri pustii; și veneau la el din toate părțile.
Kar timo kamano to ngʼatni nochako lando wachno e sa nogo mane oa ir Yesu. Kuom mano Yesu koro ne ok nyal donjo ayanga e dala moro amora, to nodak mana oko kuonde ma ji ongee. To kata kamano ji ne pod biro ire koa kuonde duto.
