Ioan 19
1 Atunci Pilat l-a luat așadar pe Isus și l-a biciuit.
Atunci Pilat a luat pe Isus și L-a biciuit.
2 Și soldații, împletind o coroană de spini, au pus-o pe capul lui și l-au îmbrăcat cu o haină de purpură.
Soldații au răsucit spini pentru a face o coroană, i-au pus-o pe cap și l-au îmbrăcat într-o haină de purpură.
3 Și spuneau: Bucură-te, Împăratul Iudeilor. Și îl loveau cu palmele.
Ei tot ziceau: “Slavă ție, rege al iudeilor!” și îl tot pălmuiau.
4 Pilat așadar a ieșit din nou afară și le-a spus: Iată, vi-l aduc afară, ca să știți că nu găsesc nicio vină în el.
Atunci Pilat a ieșit iarăși și le-a zis: “Iată, vi-l scot afară, ca să știți că nu găsesc nici un temei de acuzare împotriva lui.”
5 Isus a ieșit atunci afară, purtând coroana de spini și haina purpurie. Și Pilat le-a spus: Iată, omul!
Isus a ieșit afară, purtând cununa de spini și haina de purpură. Pilat le-a zis: “Iată-l pe Omul acesta!”.
6 Așa că preoții de seamă și ofițerii, când l-au văzut, au strigat, spunând: Crucifică-l! Crucifică-l! Pilat le-a spus: Luați-l voi și crucificați-l, fiindcă eu nu găsesc nicio vină în el.
Atunci preoții cei mai de seamă și arhiereii, văzându-L, au strigat și au zis: “Răstignește-L! Răstignește!” Pilat le-a zis: “Luați-L voi înșivă și răstigniți-L, căci nu găsesc nici un temei de acuzare împotriva Lui.”
7 Iudeii i-au răspuns: Noi avem o lege și după legea noastră el este dator să moară, pentru că s-a făcut pe sine însuși Fiul lui Dumnezeu.
Iudeii I-au răspuns: “Noi avem o lege și, după legea noastră, trebuie să moară, pentru că S-a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu.”
8 De aceea când Pilat a auzit acest cuvânt, mai mult s-a temut;
Când a auzit Pilat aceste cuvinte, s-a înspăimântat și mai mult.
9 Și a intrat din nou în sala de judecată și i-a spus lui Isus: De unde ești tu? Dar Isus nu i-a dat un răspuns.
A intrat din nou în pretoriu și a întrebat pe Isus: “De unde ești?” Dar Isus nu i-a dat niciun răspuns.
10 Atunci Pilat i-a spus: Nu îmi vorbești? Nu știi că am putere să te crucific și am putere să te eliberez?
Atunci Pilat i-a zis: “Nu vorbești cu mine? Nu știi că am puterea să te eliberez și am puterea să te răstignesc?”
11 Isus a răspuns: Nu ai avea nicio putere asupra mea dacă nu ți-ar fi fost dată de sus; din această cauză cel care m-a predat ție are mai mare păcat.
Isus a răspuns: “N-aveți nici o putere împotriva Mea, dacă nu v-ar fi dată de sus. De aceea, cel care m-a predat vouă are un păcat mai mare.”
12 Și de atunci Pilat căuta să îl elibereze; dar iudeii strigau, spunând: Dacă îl eliberezi pe acesta, nu ești prieten al Cezarului; oricine se face pe sine însuși împărat vorbește împotriva Cezarului!
Atunci Pilat a vrut să-l elibereze, dar iudeii au strigat: “Dacă-l eliberezi pe omul acesta, nu ești prietenul Cezarului! Oricine se face rege vorbește împotriva Cezarului!”
13 De aceea, când Pilat a auzit acest cuvânt, l-a dus pe Isus afară și s-a așezat pe scaunul de judecată în locul numit Paviment, iar în evreiește, Gabata.
Pilat, auzind aceste cuvinte, a scos pe Isus afară și a șezut pe scaunul de judecată, într-un loc numit “Pavecernița”, dar în ebraică “Gabbatha”.
14 Și era pregătirea paștelui și cam pe la ora șase. Și le-a spus iudeilor: Iată, Împăratul vostru.
Era ziua pregătirii Paștelui, cam pe la ora șase. El le-a spus iudeilor: “Iată Regele vostru!”.
15 Dar ei au strigat: Ia-l, ia-l, crucifică-l! Pilat le-a spus: Să crucific pe Împăratul vostru? Preoții de seamă au răspuns: Nu avem împărat decât pe Cezar.
Și au strigat: “Departe de El! Departe de el! Răstigniți-l!” Pilat i-a întrebat: “Să-l răstignesc pe regele vostru?” Preoții cei mai de seamă au răspuns: “Noi nu avem alt rege decât pe Cezar!”
16 Așa că li l-a predat atunci ca să fie crucificat. Și l-au luat pe Isus și l-au dus de acolo.
Și L-a dat să fie răstignit. Și au luat pe Isus și L-au dus.
17 Și, purtându-și crucea, a ieșit la locul numit al Căpățânii, care în evreiește se numește Golgota,
El a ieșit, purtându-și crucea, la locul numit “Locul craniului”, care în ebraică se numește “Golgota”,
18 Unde l-au crucificat și cu el pe alți doi, de o parte și de alta, iar Isus la mijloc.
unde L-au răstignit și, împreună cu El, pe alți doi, de o parte și de alta, unul de fiecare parte, și pe Isus în mijloc.
19 Iar Pilat a scris un titlu și l-a pus pe cruce. Și era scris: ISUS DIN NAZARET ÎMPĂRATUL IUDEILOR.
Pilat a scris și un titlu și l-a pus pe cruce. Acolo era scris: “IISUS DIN NAZARETH, REGELE EVREILOR”.
20 Atunci mulți dintre iudei au citit acest titlu, pentru că locul unde a fost crucificat Isus era aproape de cetate; și era scris în evreiește, în grecește și în latinește.
De aceea, mulți dintre iudei citeau acest titlu, căci locul unde a fost răstignit Isus era aproape de cetate; și era scris în ebraică, în latină și în greacă.
21 Atunci preoții de seamă ai iudeilor i-au spus lui Pilat: Nu scrie: Împăratul iudeilor, ci scrie că el a spus: Sunt Împărat al iudeilor.
De aceea, preoții cei mai de seamă ai iudeilor i-au spus lui Pilat: “Nu scrie: “Regele iudeilor”, ci: “El a spus: “Eu sunt Regele iudeilor”.””
22 Pilat a răspuns: Ce am scris, am scris.
Pilat a răspuns: “Ceea ce am scris, am scris.”
23 Atunci soldații, după ce l-au crucificat pe Isus, i-au luat hainele și le-au făcut patru părți, câte o parte pentru fiecare soldat, și cămașa; dar cămașa era fără cusătură, țesută în întregime de sus până jos.
După ce au răstignit pe Isus, ostașii au luat hainele Lui și au făcut patru părți, câte o parte pentru fiecare ostaș, și tunica. Tunica era fără cusătură, țesută de sus în jos, de la un capăt la altul.
24 De aceea au spus între ei: Să nu o sfâșiem, ci să aruncăm sorți pentru ea, a cui să fie: ca să se împlinească scriptura, care spune: Și-au împărțit hainele mele între ei și pe cămașa mea au aruncat sorți. Soldații așadar, au făcut acestea.
Și au zis unul către altul: “Să nu o rupem, ci să tragem la sorți pentru ea, ca să hotărâm a cui va fi”, ca să se împlinească Scriptura care zice “Au împărțit hainele mele între ei. Au tras la sorți pentru hainele mele.” De aceea soldații au făcut aceste lucruri.
25 Iar lângă crucea lui Isus stătea în picioare mama lui și sora mamei lui, Maria, soția lui Cleopa, și Maria Magdalena.
Iar lângă crucea lui Isus stăteau mama Lui, sora mamei Lui, Maria, nevasta lui Clopaș, și Maria Magdalena.
26 Atunci Isus, văzând pe mama lui și pe discipolul pe care îl iubea stând în picioare acolo, i-a spus mamei lui: Femeie, iată, fiul tău!
Când a văzut Isus pe mama Sa și pe ucenicul pe care-l iubea stând acolo, a zis mamei Sale: “Femeie, iată fiul tău!”
27 Apoi i-a spus discipolului: Iată, mama ta! Și din momentul acela discipolul a luat-o la el [acasă].
Apoi a zis ucenicului: “Iată mama ta!”. Din acel ceas, discipolul a luat-o la el acasă.
28 După aceea Isus știind că toate lucrurile au fost deja făcute, ca să se împlinească scriptura, a spus: Mi-e sete.
După aceea, Isus, văzând că toate lucrurile se terminaseră, ca să se împlinească Scriptura, a zis: “Mi-e sete!”
29 Și acolo s-a pus un vas plin cu oțet; și ei, umplând un burete cu oțet și punându-l într-un isop, i l-au dus la gură.
Și era pus acolo un vas plin cu oțet; au pus un burete plin de oțet pe isop și l-au ținut la gura Lui.
30 De aceea, după ce Isus a luat oțetul, a spus: S-a sfârșit; și, plecându-și capul, și-a dat duhul.
După ce a primit deci oțetul, Isus a zis: “S-a sfârșit!” Apoi și-a plecat capul și și-a dat duhul.
31 De aceea iudeii, ca nu cumva să rămână trupurile pe cruce în sabat, fiindcă era pregătirea (pentru că ziua aceea a sabatului era mare), l-au implorat pe Pilat să le zdrobească picioarele și să fie luați.
De aceea iudeii, pentru că era ziua pregătirii, ca să nu rămână trupurile pe cruce în Sabat, căci Sabatul acela era un Sabat special, au cerut lui Pilat să li se rupă picioarele și să fie luați.
32 Atunci soldații au venit și au zdrobit picioarele primului și ale celuilalt, care fusese crucificat cu el.
Soldații au venit, așadar, și au rupt picioarele celui dintâi și ale celuilalt care fusese răstignit împreună cu el;
33 Dar venind la Isus, când au văzut că el murise deja, nu i-au zdrobit picioarele;
dar, când au ajuns la Isus și au văzut că era deja mort, nu i-au rupt picioarele.
34 Ci unul dintre soldați i-a străpuns coasta cu o suliță și imediat a ieșit sânge și apă.
Totuși, unul dintre soldați i-a străpuns coasta cu o suliță și imediat a ieșit sânge și apă.
35 Și cel ce a văzut a adus mărturie, și mărturia lui este adevărată; și el știe că vorbește adevărat, ca voi să credeți.
Cel care a văzut a depus mărturie, și mărturia lui este adevărată. El știe că spune adevărul, ca să credeți.
36 Pentru că acestea s-au făcut, ca să se împlinească scriptura: Niciun os al lui nu va fi zdrobit.
Căci aceste lucruri s-au întâmplat pentru ca să se împlinească Scriptura: “Nici un os din el nu va fi zdrobit”.
37 Și din nou altă scriptură spune: Vor privi spre cel pe care l-au străpuns.
Și iarăși o altă Scriptură spune: “Se vor uita la Cel pe care L-au străpuns.”
38 Și după acestea Iosif din Arimateea, fiind discipol al lui Isus, dar pe ascuns, de teama iudeilor, l-a implorat pe Pilat să ia trupul lui Isus; și Pilat i-a dat voie. A venit de aceea și a luat trupul lui Isus.
După acestea, Iosif din Arimateea, care era ucenic al lui Isus, dar care, de frica iudeilor, a cerut lui Pilat să ia trupul lui Isus. Pilat i-a dat permisiunea. A venit, așadar, și a luat trupul Lui.
39 Și a venit și Nicodim, care venise la Isus mai întâi noaptea și a adus un amestec de smirnă și aloe de aproape o sută de litre.
Nicodim, care la început venise la Isus noaptea, a venit și el aducând un amestec de smirnă și aloe, cam o sută de lire romane.
40 Au luat atunci trupul lui Isus și l-au înfășurat în fâșii de pânză de in, cu miresmele, cum este obiceiul la iudei să înmormânteze.
Au luat deci trupul lui Isus și l-au legat în pânze de in cu mirodenii, așa cum este obiceiul iudeilor de a-l îngropa.
41 Și în locul unde a fost crucificat era o grădină și în grădină un mormânt nou, în care nimeni nu fusese pus vreodată.
În locul unde a fost răstignit era o grădină. În grădină era un mormânt nou, în care nu mai fusese așezat niciun om până atunci.
42 Acolo așadar l-au pus pe Isus, din cauza pregătirii iudeilor, pentru că mormântul era aproape.
Atunci, din pricina zilei de pregătire a iudeilor (căci mormântul era aproape), au pus pe Isus acolo.
