Iov 9
1 Atunci Iov a răspuns și a zis:
Y RESPONDIÓ Job, y dijo:
2 Cu adevărat știu că așa este, dar cum ar fi un om drept cu Dumnezeu?
Ciertamente yo conozco que es así: ¿y cómo se justificará el hombre con Dios?
3 Dacă se va certa cu el, nu îi poate răspunde una dintr-o mie.
Si quisiere contender con él, no le podrá responder á una [cosa] de mil.
4 El este înțelept în inimă și puternic în tărie; cine a prosperat împietrindu-se împotriva lui?
El es sabio de corazón, y poderoso en fortaleza: ¿quién se endureció contra él, y quedó en paz?
5 Care mută munții și ei nu știu, care îi răstoarnă în mânia sa.
Que arranca los montes con su furor, y no conocen quién los trastornó:
6 Care clatină pământul din locul lui și stâlpii săi se cutremură.
Que remueve la tierra de su lugar, y hace temblar sus columnas:
7 Care poruncește soarelui iar el nu răsare; și sigilează stelele.
Que manda al sol, y no sale; y sella las estrellas:
8 Care singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
El que extiende solo los cielos, y anda sobre las alturas de la mar:
9 Care face Ursa, Orionul și Pleiadele și încăperile sudului.
El que hizo el Arcturo, y el Orión, y las Pléyadas, y los lugares secretos del mediodía:
10 Care face lucruri mari, peste putință a fi socotite, da, și minuni fără număr.
El que hace cosas grandes é incomprensibles, y maravillosas, sin número.
11 Iată, el merge pe lângă mine și eu nu îl văd; trece de asemenea pe lângă mine, dar nu îl percep.
He aquí que él pasará delante de mí, y yo no lo veré; y pasará, y no lo entenderé.
12 Iată, el ia, cine îl poate împiedica? Cine îi va spune: Ce faci?
He aquí, arrebatará; ¿quién le hará restituir? ¿Quién le dirá, Qué haces?
13 Dacă Dumnezeu nu își va retrage mânia, ajutoarele mândre se încovoaie sub el.
Dios no tornará atrás su ira, y debajo de él se encorvan los que ayudan á los soberbios.
14 Cu cât mai puțin să îi răspund și să îmi aleg cuvintele [să mă judec] cu el?
¿Cuánto menos le responderé yo, y hablaré con él palabras estudiadas?
15 Căruia, deși am fost drept, totuși nu i-aș răspunde, ci aș face cerere către judecătorul meu.
Que aunque fuese yo justo, no responderé; antes habré de rogar á mi juez.
16 Dacă l-aș fi chemat, iar el mi-ar fi răspuns, totuși nu aș crede că a dat ascultare vocii mele.
Que si yo le invocase, y él me respondiese, aun no creeré que haya escuchado mi voz.
17 Căci mă frânge cu o furtună și îmi înmulțește rănile fără motiv.
Porque me ha quebrado con tempestad, y ha aumentado mis heridas sin causa.
18 Nu îmi va permite să îmi trag suflarea, ci mă umple cu amărăciune.
No me ha concedido que tome mi aliento; mas hame hartado de amarguras.
19 Dacă vorbesc despre putere, iată, el este puternic; și despre judecată, cine îmi va rândui un timp să pledez?
Si [habláremos] de [su] potencia, fuerte por cierto es; si de juicio, ¿quién me emplazará?
20 Dacă mă declar drept, propria mea gură mă va condamna; dacă spun: Sunt desăvârșit, aceasta mă va dovedi de asemenea pervers.
Si yo me justificare, me condenará mi boca; si [me dijere] perfecto, esto me hará inicuo.
21 Chiar dacă eu aș fi desăvârșit, totuși nu mi-aș cunoaște sufletul, mi-aș disprețui viața.
[Bien que] yo [fuese] íntegro, no conozco mi alma: reprocharé mi vida.
22 Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel stricat.
Una cosa resta que yo diga: Al perfecto y al impío él los consume.
23 Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
Si azote mata de presto, ríese de la prueba de los inocentes.
24 Pământul este dat în mâna celor stricați; el acoperă fețele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde și cine este el?
La tierra es entregada en manos de los impíos, y él cubre el rostro de sus jueces. Si no [es él], ¿quién [es]? ¿dónde está?
25 Acum zilele mele sunt mai iuți decât un alergător; ele zboară și nu văd nimic bun.
Mis días han sido más ligeros que un correo; huyeron, y no vieron el bien.
26 Au trecut precum corăbiile iuți, precum acvila care se grăbește la pradă.
Pasaron cual navíos veloces: como el águila que se arroja á la comida.
27 Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea și mă voi mângâia;
Si digo: Olvidaré mi queja, dejaré mi aburrimiento, y esforzaréme:
28 Mi-e teamă de toate întristările mele, știu că nu mă vei considera nevinovat.
Contúrbanme todos mis trabajos; sé que no me darás por libre.
29 Dacă sunt stricat, de ce muncesc în zadar?
Yo soy impío, ¿para qué trabajaré en vano?
30 Dacă mă spăl cu apă din zăpadă și îmi curăț mâinile ca niciodată,
Aunque me lave con aguas de nieve, y limpie mis manos con la misma limpieza,
31 Totuși mă vei scufunda în șanț și propriile mele haine mă vor detesta.
Aun me hundirás en el hoyo, y mis propios vestidos me abominarán.
32 Pentru că nu este om cum sunt eu, ca să îi răspund și să venim împreună la judecată.
Porque no es hombre como yo, para que yo le responda, y vengamos juntamente á juicio.
33 Între noi nu este arbitru, să își pună mâna peste amândoi.
No hay entre nosotros árbitro que ponga su mano sobre nosotros ambos.
34 Să își ia toiagul de la mine și să nu mă îngrozească spaima lui;
Quite de sobre mí su vara, y su terror no me espante.
35 Atunci aș vorbi și nu m-aș teme de el; dar nu este așa cu mine.
Entonces hablaré, y no le temeré: porque así no estoy en mí mismo.
