Iov 29
1 Mai mult, Iov și-a continuat parabola și a spus:
Og Job blev ved at fremføre sit Billedsprog og sagde:
2 O, de aș fi ca în lunile trecute, ca în zilele când Dumnezeu mă păstra;
Gid jeg var som i de forrige Maaneder, som i de Dage, da Gud bevarede mig,
3 Când candela lui strălucea peste capul meu și când prin lumina lui umblam prin întuneric;
da hans Lampe lyste over mit Hoved, da jeg gik igennem Mørket ved hans Lys;
4 Cum eram în zilele tinereții mele, când taina lui Dumnezeu era peste cortul meu;
som det var med mig i min Høsts Dage, der Guds Fortrolighed var over mit Telt;
5 Când cel Atotputernic mai era cu mine, când copiii mei erau în jurul meu;
da den Almægtige endnu var med mig, da mine Drenge vare omkring mig;
6 Când îmi spălam pașii cu unt și stânca îmi revărsa râuri de untdelemn;
da mine Trin badede sig i Mælk, og Klippen hos mig udgød Oliebække;
7 Când ieșeam la poartă, trecând prin cetate, când îmi pregăteam scaunul meu în stradă!
da jeg gik ud til Porten op til Staden, da jeg lod berede mit Sæde paa Torvet.
8 Tinerii mă vedeau și se ascundeau; și bătrânii se ridicau și stăteau în picioare.
De unge saa mig og trak sig tilbage, og de gamle stode op og bleve staaende.
9 Prinții își opreau vorbirea și își puneau mâna la gura.
De Øverste holdt op at tale, og de lagde Haanden paa deres Mund.
10 Nobilii își rețineau vocea și limba li se lipea de cerul gurii.
Fyrsternes Røst forstummede, og deres Tunge hang ved deres Gane.
11 Când urechea mă auzea, mă binecuvânta; și când ochiul mă vedea, îmi aducea mărturie;
Thi det Øre, som hørte, priste mig salig, og det Øje, som saa mig, gav mig Vidnesbyrd.
12 Pentru că am eliberat pe cel sărac care striga și pe cel fără tată și pe cel ce nu avea pe nimeni să îl ajute.
Thi jeg reddede den fattige, som skreg, og den faderløse, som ingen Hjælper havde.
13 Binecuvântarea celui ce era gata să piară venea peste mine și făceam inima văduvei să cânte de bucurie.
Dens Velsignelse, som ellers maatte omkommet, kom over mig, og jeg frydede Enkens Hjerte.
14 Mă îmbrăcam cu dreptate și ea mă înveșmânta; judecata mea era ca o robă și o diademă.
Jeg iførte mig Retfærdighed, og den klædte sig i mig; min Dom var mig som en Kappe og et Hovedsmykke.
15 Eram ochi celui orb și picioare pentru șchiop.
Jeg var den blindes Øje, og jeg var den lammes Fod.
16 [Eram] tată celor săraci; și cauza pe care nu o cunoșteam, am cercetat-o în amănunțime.
Jeg var de fattiges Fader, og den mig ubekendtes Retssag undersøgte jeg.
17 Și am frânt fălcile celui stricat și am smuls prada din dinții lui.
Og jeg sønderbrød den uretfærdiges Kindtænder, og jeg gjorde, at han maatte slippe Rovet af sine Tænder.
18 Atunci am spus: Voi muri în cuibul meu și voi înmulți zilele mele precum nisipul.
Og jeg sagde: I min Rede vil jeg opgive Aanden og have Dage mangfoldige som Sand.
19 Rădăcina mea era întinsă lângă ape și roua se așeza toată noaptea pe ramura mea.
Min Rod skal aabne sig for Vandet, og Duggen skal blive om Natten paa mine Grene.
20 Gloria mea era proaspătă în mine și arcul meu era înnoit în mâna mea.
Min Herlighed skal blive ny hos mig, og min Bue skal forynges i min Haand.
21 Mă ascultau oamenii și așteptau și tăceau la sfatul meu.
De hørte paa mig og ventede, og de tav til mit Raad.
22 După cuvântarea mea nu mai vorbeau; și vorbirea mea picura peste ei.
Havde jeg talt, toge de ikke igen til Orde, og min Tale faldt som Draaber over dem;
23 Și mă așteptau ca pe ploaie; și își deschideau larg gura ca după ploaia târzie.
de ventede paa mig som paa en Regn, og de aabnede Munden vidt som efter den sildige Regn.
24 [Dacă] râdeam de ei, nu credeau; și lumina înfățișării mele nu o doborau.
Jeg smilte til dem, der vare mistrøstige; og de bragte ikke mit Ansigts Lys til at svinde.
25 Le alegeam calea și ședeam drept mai mare conducător și locuiam ca un împărat în armată, ca unul care mângâie pe cei ce jelesc.
Jeg udvalgte deres Vej og sad øverst, og jeg boede som en Konge iblandt Hærskaren, som den, der trøster de sørgende.
