Iov 28
1 Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
Zagotovo obstaja žila za srebro in prostor za zlato, kjer ju prečiščujejo.
2 Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
Železo je vzeto iz zemlje in bron je staljen iz kamna.
3 El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
On postavlja konec temi in preiskuje vso popolnost: kamne iz teme in smrtno senco.
4 Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
Poplava izbruhne ven, proč od prebivalca, celo vode, pozabljene od stopala. Posušene so, odtekle so proč od ljudi.
5 Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
Glede zemlje, iz nje prihaja kruh, in pod njo je obrnjeno, kakor bi bil ogenj.
6 Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
Njeni kamni so mesto za safirje in ta ima zlati prah.
7 Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
Je steza, ki je nobena perjad ne pozna in ki je jastrebovo oko ni videlo.
8 Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
Levji mladiči je niso pomendrali niti krut lev ni šel mimo nje.
9 Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
Svojo roko izteguje nad skalo, gore prevrača pri koreninah.
10 El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
Reke vrezuje med skalami in njegovo oko vidi vsako dragoceno stvar.
11 El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
Poplave zvezuje pred poplavljanjem in stvar, ki je skrita, prinaša na svetlobo.
12 Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
Toda kje se bo našla modrost? In kje je kraj razumevanja?
13 Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
Človek ne ve za njeno vrednost niti je ni najti v deželi živih.
14 Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
Globina pravi: ›V meni je ni.‹ Morje pravi: ›Ta ni z menoj.‹
15 Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
Ni je moč dobiti za zlato niti ne bo srebro odtehtano za njeno vrednost.
16 Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
Ta ne more biti primerjana z zlatom iz Ofírja, z dragocenim oniksom ali safirjem.
17 Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
Zlato in kristal ji ne moreta biti enaka in njena zamenjava ne bo za dragocenosti iz čistega zlata.
18 Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
Nobene omembe ne bo narejene o koralah ali o biserih, kajti cena modrosti je nad rubini.
19 Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
Topaz iz Etiopije ji ne bo enak niti ne bo ovrednotena s čistim zlatom.
20 De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
Od kod potem prihaja modrost? In kje je kraj razumnosti?
21 Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
Videti je, da je skrita pred očmi vseh živih in prikrita pred zračno perjadjo.
22 Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
Uničenje in smrt pravita: ›O njeni slavi sva slišala s svojimi ušesi.‹
23 Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
Bog razume njeno pot in on pozna njen kraj.
24 Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
Kajti gleda do koncev zemlje in vidi pod celotnim nebom,
25 Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
ko naredi težo za vetrove in vode odmerja z mero.
26 Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
Ko je naredil odlok za dež in pot za bliskanje groma,
27 Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
potem jo je videl in jo oznanja. Pripravlja jo, da, in razpoznava.
28 Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.
Človeku pa pravi: ›Glej, strah Gospodov, to je modrost; in oditi od zla je razumevanje.‹«
