Iov 19
1 Atunci Iov a răspuns și a zis:
Job respondió:
2 Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți rupe în bucăți prin cuvinte?
“¿Hasta cuándo seguirás atormentándome? ¿Hasta cuándo seguirás aplastándome con palabras?
3 De zece ori m-ați ocărât; nu vă este rușine că vă faceți străini față de mine?
Ya me has humillado diez veces. ¿No te da vergüenza tratarme tan mal?
4 Și dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine.
Aunque haya pecado, ese es mi problema, y no tiene nada que ver contigo.
5 Dacă într-adevăr vă veți preamări împotriva mea și îmi veți folosi ocara pentru a pleda împotriva mea,
Te crees mucho mejor que yo, y utilizas mi degradación contra mí.
6 Să știți acum că Dumnezeu m-a doborât și m-a încercuit cu plasa lui.
Pero deberías darte cuenta de que es Dios quien me ha perjudicado, me ha atrapado en su red.
7 Iată, eu strig din cauza răului, dar nu sunt ascultat; strig tare, dar nu este judecată.
Aunque clamo por ayuda, no obtengo respuesta; aunque grito mis objeciones, no obtengo justicia.
8 Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece și a așezat întuneric în căile mele.
Dios me ha amurallado para que no pueda escapar; ha sumido mi camino en la oscuridad.
9 M-a dezbrăcat de gloria mea și a luat coroana de pe capul meu.
Ha despojado mi honor de mí; me ha quitado mi reputación.
10 M-a distrus de fiecare parte și sunt dus; și speranța mea el a mutat-o din loc ca pe un pom.
Me derriba por todos lados hasta acabar conmigo; ha destruido mi esperanza como un árbol desarraigado.
11 El de asemenea și-a aprins furia împotriva mea și mă socotește ca pe unul dintre dușmanii săi.
Su ira arde contra mí; me trata como a uno de sus enemigos.
12 Trupele lui se adună și își înalță calea împotriva mea și își așază tabăra în jurul cortului meu.
Las tropas de Dios se reúnen para atacarme. Construyen murallas contra mí. Rodean y asedian mi casa.
13 A pus pe frații mei departe de mine și cunoscuții mei sunt într-adevăr înstrăinați de mine.
“Ha alejado de mí a mis hermanos; todos mis antiguos amigos se han alejado de mí.
14 Rudele mele m-au părăsit și prietenii mei apropiați m-au uitat.
Mis parientes me han abandonado; mis amigos íntimos me han olvidado.
15 Cei ce locuiesc în casa mea și servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor.
Los huéspedes de mi casa y mis sirvientas me tratan como a un extraño; para ellos me he convertido en un extranjero.
16 L-am chemat pe servitorul meu și nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea.
Llamo a mi criado, pero no responde. ¡Hasta tengo que rogarle!
17 Respirația mea este străină soției mele, deși am cerut de dragul copiilor propriului meu trup.
Soy repulsivo para mi esposa, y soy repugnante para mis propios hermanos.
18 Da, pruncii m-au disprețuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea.
Hasta los niños pequeños me desprecian; cuando me pongo de pie se burlan de mí.
19 Toți prietenii mei intimi m-au detestat; și cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
Todos mis amigos más cercanos me desprecian, y los que amaba se han vuelto contra mí.
20 Osul mi se lipește de pielea și de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinților mei.
Estoy reducido a piel y huesos, y sobrevivo por el pellejo de mis dientes.
21 Aveți milă de mine, aveți milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
“¡Tengan piedad de mí, amigos míos, tengan piedad de mí, porque Dios me ha abatido!
22 De ce mă persecutați ca Dumnezeu și nu vă săturați cu carnea mea?
¿Por qué me persiguen como lo hace Dios? ¿No se conforman con obtener su libra de carne?
23 De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte!
“Quisiera que mis palabras quedaran escritas, registradas en un libro,
24 De s-ar fi gravat cu un toc de fier și plumb în stâncă pentru totdeauna!
o grabadas con pluma de hierro y plomo fundido en la roca para siempre.
25 Pentru că eu știu că răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă;
“Sé que mi Redentor está vivo, y que por fin subirá al estrado para mí en la tierra.
26 Și după ce această piele a mea se distruge, totuși în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu,
Aunque mi piel esté destruida, en mi cuerpo Veré a Dios.
27 Pe care îl voi vedea pentru mine însumi și ochii mei vor privi și nu un altul, deși rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu.
Yo mismo lo veré, con mis propios ojos y no con los de otro. ¡El pensamiento me invade!
28 Dar voi ar trebui să spuneți: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine.
Ustedes se dicen: ‘¿Cómo podemos hacerlo sufrir para que vea que él es la fuente de sus problemas?’
29 Temeți-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să știți că este o judecată.
Ustedes mismos deberían temer ser castigados por Dios, porque saben que la ira trae el castigo de Dios que acompaña al juicio”.
