Iov 16

1 Atunci Iov a răspuns și a zis:

Allora Giobbe rispose e disse:

2 Am auzit multe astfel de lucruri, mângâietori răi sunteți voi toți.

“Di cose come codeste, ne ho udite tante! Siete tutti dei consolatori molesti!

3 Vor avea cuvintele zadarnice un sfârșit? Sau ce te încurajează de răspunzi?

Non ci sarà egli una fine alle parole vane? Che cosa ti provoca a rispondere?

4 Aș putea vorbi de asemenea precum faceți voi, dacă sufletul vostru ar fi în locul sufletului meu, aș putea îngrămădi cuvinte împotriva voastră și mi-aș clătina capul spre voi.

Anch’io potrei parlare come voi, se voi foste al posto mio; potrei mettere assieme delle parole contro a voi e su di voi scrollare il capo;

5 Dar v-aș întări cu gura mea și mișcarea buzelor mele ar retrage mâhnirea voastră.

potrei farvi coraggio con la bocca; e il conforto delle mie labbra vi calmerebbe.

6 Deși vorbesc, mâhnirea mea nu se retrage, iar dacă mă feresc cu ce sunt ușurat?

Se parlo, il mio dolore non ne sarà lenito; e se cesso di parlare, che sollievo ne avrò?

7 Dar acum el m-a obosit, tu ai pustiit pe toți ai mei.

Ora, purtroppo, Dio m’ha ridotto senza forze, ha desolato tutta la mia casa;

8 Și m-ai umplut cu riduri, ceea ce este o mărturie împotriva mea; și slăbiciunea, ridicându-se în mine, aduce mărturie feței mele.

m’ha coperto di grinze e questo testimonia contro a me, la mia magrezza si leva ad accusarmi in faccia.

9 Mă sfâșie în furia sa, cel ce mă urăște; scrâșnește din dinții săi asupra mea; dușmanul meu își ascute ochii asupra mea.

La sua ira mi lacera, mi perseguita, digrigna i denti contro di me. Il mio nemico aguzza gli occhi su di me.

10 Au stat cu gurile căscate asupra mea; m-au lovit ocărâtor peste obraz; s-au adunat împotriva mea.

Apron larga contro a me la bocca, mi percuoton per obbrobrio le guance, si metton tutt’insieme a darmi addosso.

11 Dumnezeu m-a dat celor neevlavioși și m-a dat în mâinile celor stricați.

Iddio mi dà in balìa degli empi, mi getta in mano dei malvagi.

12 Eram în tihnă, dar el m-a frânt în bucăți; de asemenea m-a luat de gât și m-a rupt în bucăți și m-a făcut ținta lui.

Vivevo in pace, ed egli m’ha scosso con violenza, m’ha preso per la nuca, m’ha frantumato, m’ha posto per suo bersaglio.

13 Arcașii lui mă încercuiesc, îmi despică rărunchii în bucăți și nu cruță; îmi varsă fierea pe pământ.

I suoi arcieri mi circondano, egli mi trafigge i reni senza pietà, sparge a terra il mio fiele.

14 Mă frânge cu spărtură peste spărtură, aleargă peste mine ca un uriaș.

Apre sopra di me breccia su breccia, mi corre addosso come un guerriero.

15 Mi-am cusut haină de sac peste pielea mea și mi-am întinat cornul în țărână.

Mi son cucito un cilicio sulla pelle, ho prostrato la mia fronte nella polvere.

16 Fața mea este murdărită de plânset și pe pleoapele mele este umbra morții;

Il mio viso è rosso di pianto, e sulle mie palpebre si stende l’ombra di morte.

17 Deși nu este pentru vreo nedreptate în mâinile mele; de asemenea rugăciunea mea este pură.

Eppure, le mie mani non commisero mai violenza, e la mia preghiera fu sempre pura.

18 Pământule, nu-mi acoperi sângele; și să nu își găsească loc strigătul meu.

O terra, non coprire il mio sangue, e non vi sia luogo ove si fermi il mio grido!

19 De asemenea acum, iată, martorul meu este în cer și mărturia mea este în înalt.

Già fin d’ora, ecco, il mio Testimonio è in cielo, il mio Garante è nei luoghi altissimi.

20 Prietenii mei mă batjocoresc, dar ochiul meu varsă lacrimi spre Dumnezeu.

Gli amici mi deridono, ma a Dio si volgon piangenti gli occhi miei;

21 O, de ar pleda cineva pentru un om cu Dumnezeu, precum pledează un om pentru aproapele său!

sostenga egli le ragioni dell’uomo presso Dio, le ragioni del figliuol d’uomo contro i suoi compagni!

22 Încă puțini ani să vină, atunci voi merge pe calea de pe care nu mă voi întoarce.

Poiché, pochi anni ancora, e me ne andrò per una via senza ritorno.