Iov 14
1 Omul născut din femeie are zile puține și este plin de tulburare.
Man born of a woman, living for a short time, is filled with many miseries.
2 Răsare asemenea unei flori și este retezat; el fuge de asemenea ca o umbră și nu rămâne.
Who cometh forth like a flower, and is destroyed, and fleeth as a shadow, and never continueth in the same state.
3 Și îți deschizi ochii asupra unuia ca acesta și mă aduci în judecată cu tine?
And dost thou think it meet to open thy eyes upon such an one, and to bring him into judgment with thee?
4 Cine poate aduce un lucru curat dintr-unul necurat? Niciunul.
Who can make him clean that is conceived of unclean seed? is it not thou who only art?
5 Văzând că zilele îi sunt hotărâte, numărul lunilor sale sunt cu tine; tu i-ai rânduit hotarele lui ca el să nu le poată trece;
The days of man are short, and the number of his months is with thee: thou hast appointed his bounds which cannot be passed.
6 Întoarce-te de la el, ca să se odihnească, până ce va împlini, ca un angajat, ziua sa.
Depart a little from him, that he may rest, until his wished for day come, as that of the hireling.
7 Căci este speranță pentru un pom, dacă este tăiat, că va răsări din nou și că ramura lui tânără nu va înceta.
A tree hath hope: if it be cut, it groweth green again, and the boughs thereof sprout.
8 Deși rădăcina lui îmbătrânește în pământ și trunchiul lui moare în pământ,
If its root be old in the earth, and its stock be dead in the dust:
9 Totuși prin mirosul apei, el va înmuguri și va da lăstari ca o plantă.
At the scent of water, it shall spring, and bring forth leaves, as when it was first planted.
10 Dar omul moare și se risipește; și omul își dă duhul și unde este el?
But man when he shall be dead, and stripped and consumed, I pray you where is he?
11 Precum apele dispar din mare și potopul seacă și se usucă,
As if the waters should depart out of the sea, and an emptied river should be dried up:
12 Astfel omul se culcă și nu se ridică, până când cerurile nu vor mai fi, ei nu se vor trezi, nici nu vor fi sculați din somnul lor.
So man when he is fallen asleep shall not rise again; till the heavens be broken, he shall not awake, nor rise up out of his sleep.
13 O, de m-ai ascunde în mormânt, de m-ai ține în taină, până îți va trece furia; de mi-ai rândui un timp cuvenit și să îți amintești de mine! (Sheol h7585)
Who will grant me this, that thou mayst protect me in hell, and hide me till thy wrath pass, and appoint me a. time when thou wilt remember me? (Sheol h7585)
14 Dacă un om moare, va trăi el din nou? Voi aștepta toate zilele timpului meu rânduit, până când vine schimbarea mea.
Shall man that is dead, thinkest thou, live again? all the days in which I am now in warfare, I expect until my change come.
15 Tu vei chema și îți voi răspunde; vei avea dorință pentru lucrarea mâinilor tale.
Thou shalt call me, and I will answer thee: to the work of thy hands thou shalt reach out thy right hand.
16 Căci acum îmi numeri pașii; nu veghezi tu asupra păcatului meu?
Thou indeed hast numbered my steps, but spare my sins.
17 Fărădelegea mea este sigilată într-un sac și îmi coși nelegiuirea.
Thou hast sealed up my offences as it were in a bag, but hast cured my iniquity.
18 Și, cu siguranță, muntele căzând ajunge de nimic și stânca este mutată din locul ei.
A mountain falling cometh to nought, and a rock is removed out of its place.
19 Apele tocesc pietrele; tu speli din țărâna pământului lucrurile care cresc și distrugi speranța omului.
Waters wear away the stones, and with inundation the ground by little and little is washed away: so in like manner thou shalt destroy man.
20 Îl învingi pentru totdeauna și el trece; îi schimbi înfățișarea și îl trimiți departe.
Thou hast strengthened him for a little while, that he may pass away for ever: thou shalt change his face, and shalt send him away.
21 Fiii lui ajung la onoare și el nu știe; sunt înjosiți, dar el nu pricepe aceasta.
Whether his children come to honour or dishonour, he shall not understand.
22 Dar carnea lui pe el va avea durere și sufletul său în el va jeli.
But yet his flesh, while he shall live, shall have pain, and his soul shall mourn over him.
