Iov 13

1 Iată, ochiul meu le-a văzut toate acestea, urechea mea a auzit și le-a înțeles.

[Ecce omnia hæc vidit oculus meus, et audivit auris mea, et intellexi singula.

2 Ce cunoașteți voi, cunosc și eu; nu vă sunt inferior.

Secundum scientiam vestram et ego novi: nec inferior vestri sum.

3 Cu siguranță aș vorbi celui Atotputernic și doresc să mă judec cu Dumnezeu.

Sed tamen ad Omnipotentem loquar, et disputare cum Deo cupio:

4 Dar voi sunteți făuritori de minciuni, toți sunteți doctori de nimic.

prius vos ostendens fabricatores mendacii, et cultores perversorum dogmatum.

5 O, de ați tăcea de tot! Aceasta v-ar fi înțelepciunea.

Atque utinam taceretis, ut putaremini esse sapientes.

6 Auziți acum întâmpinarea mea și dați ascultare la pledoariile buzelor mele.

Audite ergo correptionem meam, et judicium labiorum meorum attendite.

7 Veți vorbi stricat pentru Dumnezeu? Și veți vorbi înșelător pentru el?

Numquid Deus indiget vestro mendacio, ut pro illo loquamini dolos?

8 Veți fi părtinitorii lui? Vă veți lupta de partea lui Dumnezeu?

numquid faciem ejus accipitis, et pro Deo judicare nitimini?

9 Este bine ca el să vă cerceteze? Sau așa cum un om batjocorește pe altul, îl batjocoriți pe el?

aut placebit ei quem celare nihil potest? aut decipietur, ut homo, vestris fraudulentiis?

10 El cu siguranță vă va mustra, dacă părtiniți în ascuns.

Ipse vos arguet, quoniam in abscondito faciem ejus accipitis.

11 Nu vă va înfrica măreția lui? Și nu va cădea peste voi groaza lui?

Statim ut se commoverit, turbabit vos, et terror ejus irruet super vos.

12 Amintirile voastre sunt ca cenușa, trupurile voastre ca trupuri de lut.

Memoria vestra comparabitur cineri, et redigentur in lutum cervices vestræ.

13 Tăceți, lăsați-mă în pace, ca să vorbesc și să vină peste mine ce va veni.

Tacete paulisper, ut loquar quodcumque mihi mens suggesserit.

14 Pentru ce să îmi iau carnea în dinți și să îmi pun viața în mâna mea?

Quare lacero carnes meas dentibus meis, et animam meam porto in manibus meis?

15 Chiar dacă m-ar ucide, totuși mă voi încrede în el; dar îmi voi apăra căile înaintea lui.

Etiam si occiderit me, in ipso sperabo: verumtamen vias meas in conspectu ejus arguam.

16 El de asemenea va fi salvarea mea, căci un fățarnic nu va veni înaintea lui.

Et ipse erit salvator meus: non enim veniet in conspectu ejus omnis hypocrita.

17 Cu urechile voastre, ascultați cu atenție cuvântul meu și vorbirea mea.

Audite sermonem meum, et ænigmata percipite auribus vestris.

18 Priviți acum, mi-am rânduit cauza; știu că voi fi declarat drept.

Si fuero judicatus, scio quod justus inveniar.

19 Cine este cel ce se va certa cu mine? Pentru că acum, dacă îmi țin limba, îmi voi da duhul.

Quis est qui judicetur mecum? veniat: quare tacens consumor?

20 Numai două lucruri nu îmi face; atunci nu mă voi ascunde de tine.

Duo tantum ne facias mihi, et tunc a facie tua non abscondar:

21 Retrage-ți mâna de la mine și să nu mă înspăimânte groaza ta.

manum tuam longe fac a me, et formido tua non me terreat.

22 Atunci cheamă și voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc iar tu răspunde-mi.

Voca me, et ego respondebo tibi: aut certe loquar, et tu responde mihi.

23 Cât de multe sunt nelegiuirile și păcatele mele? Fă-mă să cunosc fărădelegea mea și păcatul meu.

Quantas habeo iniquitates et peccata? scelera mea et delicta ostende mihi.

24 Pentru ce îți ascunzi fața și mă socotești ca dușmanul tău?

Cur faciem tuam abscondis, et arbitraris me inimicum tuum?

25 Vei zdrobi o frunză purtată încoace și încolo? Și vei urmări tu miriștea uscată?

Contra folium, quod vento rapitur, ostendis potentiam tuam, et stipulam siccam persequeris:

26 Căci tu scrii lucruri amare împotriva mea și mă faci să moștenesc nelegiuirile tinereții mele.

scribis enim contra me amaritudines, et consumere me vis peccatis adolescentiæ meæ.

27 De asemenea îmi pui picioarele în butuci și privești îndeaproape la toate cărările mele; tu pui o urmă pe călcâiele picioarelor mele.

Posuisti in nervo pedem meum, et observasti omnes semitas meas, et vestigia pedum meorum considerasti:

28 Și el, ca un lucru putred, se mistuie, ca o haină mâncată de molii.

qui quasi putredo consumendus sum, et quasi vestimentum quod comeditur a tinea.]