< Iacov 1 >
1 Iacov, rob al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Cristos, celor douăsprezece triburi care sunt împrăștiate: Salutare!
James, a servant of God, and of the Lord Jesus Christ, to the twelve tribes that are in the dispersion, greeting.
2 Socotiți totul a fi bucurie, frații mei, când cădeți în diverse ispitiri,
My brethren, count it all joy, when you fall into manifold trials,
3 Știind că încercarea credinței voastre lucrează răbdare.
knowing that the trial of your faith produces patience.
4 Dar lăsați răbdarea să își aibă lucrarea desăvârșită, ca să fiți desăvârșiți și întregi, nefiind lipsiți în nimic.
But let patience have its work perfected, that you may be perfect and faultless, wanting in nothing.
5 Dar dacă unuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, să o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu generozitate și nu reproșează, și îi va fi dată.
Now, if any of you lack wisdom, let him ask of God, who gives to all liberally, and upbraids not; and it shall be given him.
6 Dar să ceară în credință, neclătinându-se în nimic. Pentru că cel ce se clatină seamănă cu un val al mării împins de vânt și aruncat încoace și încolo.
But let him ask in faith, doubting not: for he that doubts, is like a wave of the sea, driven by the wind, and tossed.
7 De aceea să nu gândească omul acela că va primi ceva de la Domnul.
For let not that man think that he shall receive any thing from the Lord.
8 Un om șovăitor este nestatornic în toate căile lui.
A double-minded man is unstable in all his ways.
9 Dar să se bucure fratele de rând în aceea că el este înălțat.
Let the brother that is in a lowly condition, glory in his exaltation:
10 Iar bogatul în aceea că este înjosit, pentru că va trece ca floarea ierbii.
but he that is rich, in his humiliation; because as the flower of the grass he shall pass away.
11 Fiindcă a răsărit soarele cu arșița și usucă iarba și floarea ei cade și frumusețea înfățișării ei piere: astfel și bogatul se va ofili în căile lui.
For the sun rises with its burning heat, and withers the grass, and its flower falls, and the beauty of its form perishes. So, also, shall the rich man fade away in his ways.
12 Binecuvântat este omul care îndură ispita, pentru că, după ce este încercat, va primi coroana vieții, pe care a promis-o Domnul celor ce îl iubesc.
Blessed is the man that endures trial: for, being approved, he shall receive the crown of life which the Lord has promised to those who love him.
13 Să nu spună cineva când este ispitit: Sunt ispitit de Dumnezeu. Fiindcă Dumnezeu nu poate fi ispitit de rău, nici nu ispitește el pe nimeni,
Let no one say, when he is tempted, My temptation is from God; for God can not be tempted by evils, and he himself tempts no man.
14 Ci fiecare este ispitit, când este atras de propria lui poftă și ademenit.
But every one is tempted when he is drawn away by his own desire, and is deluded.
15 Apoi, după ce pofta a conceput, naște păcat; iar păcatul, odată înfăptuit, naște moarte.
So, then, desire, when it has conceived, brings forth sin; and sin, when it is matured, brings forth death.
16 Nu vă rătăciți preaiubiții mei frați!
Be not deceived, my beloved brethren;
17 Fiecare dar bun și fiecare dar desăvârșit este de sus, coborând de la Tatăl luminilor, la care nu este schimbare, nici umbră de întoarcere.
every good gift, and every perfect gift is from above, and comes down from the Father of lights, with whom there is no change, nor slightest trace of turning.
18 Din voia lui ne-a născut el prin cuvântul adevărului, ca să fim un anumit fel de prime roade ale creaturilor sale.
Of his own will, he begot us with the word of truth, in order that we might be, as it were, the first-fruits of his creatures.
19 De aceea, preaiubiții mei frați, fiecare om să fie grăbit la auzire, încet la vorbire, încet la furie;
So, then, my beloved brethren, let every man be swift to hear, slow to speak, slow to wrath.
20 Fiindcă furia unui om nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu.
For the wrath of man produces not the righteousness of God.
21 De aceea puneți deoparte toată murdăria și revărsarea răutății și primiți cu blândețe cuvântul altoit, care este în stare să vă salveze sufletele.
Wherefore, laying aside all filthiness, and every excess caused by malice, receive with meekness the ingrafted word, which is able to save your souls.
22 Fiți așadar înfăptuitori ai cuvântului și nu doar ascultători [ai lui], înșelându-vă pe voi înșivă.
But be doers of the word, and not hearers only, deceiving yourselves.
23 Pentru că dacă vreunul este ascultător al cuvântului și nu înfăptuitor, el este asemănător unui om care își privește fața naturală în oglindă;
For if any one is a hearer of the word, and not a doer, he is like a man that looks at his natural face in a mirror:
24 Fiindcă se privește pe sine însuși și pleacă și uită imediat ce fel de om era.
for he looks at himself, and goes away, and immediately forgets what sort of person he is.
25 Dar oricine privește cu atenție în legea desăvârșită a libertății și continuă în ea, el, nefiind un ascultător uituc, ci un înfăptuitor al faptei, acesta va fi binecuvântat în fapta lui.
But he that looks intently into the perfect law of liberty, and remains constant, being not a forgetful hearer, but a doer of the work, he shall be blessed in his deed.
26 Dacă cineva printre voi pare să fie religios și nu își înfrânează limba, ci își înșală inima, religia acestuia este deșartă.
If any one among you seems to be religious, and bridles not his tongue, but deceives his own heart, this man’s religion is vain.
27 Religia pură și neîntinată înaintea lui Dumnezeul și Tatăl este aceasta: A cerceta pe cei fără tată și văduve în nenorocirea lor, și a se ține pe sine însuși nepătat de lume.
Religion, pure and undefiled before God and the Father, is this: To visit the fatherless and widows in their affliction, and to keep himself unspotted from the world.