< Przysłów 5 >
1 Synu mój! bądź pilen mądrości mojej, a ku mojej roztropności nakłoń ucha twego,
Fiul meu, dă atenție la înțelepciunea mea și apleacă-ți urechea la înțelegerea mea,
2 Abyś strzegł ostrożności, a umiejętność aby wargi twoje zachowała.
Ca să iei aminte la discernere și ca buzele tale să păzească cunoașterea.
3 Bo choć niewiasty obcej wargi miodem opływają, a gładsze niż oliwa usta jej:
Fiindcă buzele femeii străine picură ca fagurele și gura ei este mai alunecoasă decât untdelemnul;
4 Ale ostatnie rzeczy jej gorzkie jak piołun, a ostre jako miecz na obie strony ostry.
Dar sfârșitul ei este amar ca pelinul, ascuțit ca o sabie cu două tăișuri.
5 Nogi jej zstępują do śmierci, a do piekła chód jej prowadzi. (Sheol )
Picioarele ei merg jos la moarte, pașii ei apucă spre iad. (Sheol )
6 Jeźlibyś zważyć chciał ścieszkę żywota jej, nie pewne są drogi jej, nie poznasz ich.
Ca nu cumva să cumpănești cărarea vieții, căile ei sunt schimbătoare, ca să nu le poți cunoaște.
7 Przetoż teraz, synowie! słuchajcie mię, a nie odstępujcie od powieści ust moich.
De aceea ascultați-mă acum copiilor și nu vă depărtați de cuvintele gurii mele!
8 Oddal od niej drogę twoję, a nie przybliżaj się ku drzwiom domu jej.
Mută-ți calea departe de ea și nu te apropia de ușa casei ei,
9 Byś snać nie podał obcym sławy twojej, a lat twoich okrutnikowi;
Ca nu cumva să dai onoarea ta altora și anii tăi celui crud,
10 By się snać nie nasycili obcy siłą twoją, a prace twoje nie zostały w domu cudzym;
Ca nu cumva să fie îndestulați străinii cu bogăția ta și ostenelile tale să fie în casa unui străin,
11 I narzekałbyś w ostateczne czasy twoje, gdybyś zniszczył czerstwość twoję i ciało twoje;
Și la urmă să jelești, când carnea ta și trupul tău sunt mistuite,
12 I rzekłbyś: O jakożem miał ćwiczenie w nienawiści, a strofowaniem gardziło serce moje!
Și să spui: Cum de am urât instruirea și inima mea a disprețuit mustrarea;
13 Nie słuchałem głosu ćwiczących mię, a tym, którzy mię uczyli, nie nakłaniałem ucha mego!
Și nu am ascultat de vocea învățătorilor mei, nici nu mi-am aplecat urechea la cei ce m-au instruit!
14 Maluczkom nie przyszedł we wszystko nieszczęście, w pośród zebrania i zgromadzenia.
Am fost aproape în fiecare rău în mijlocul mulțimii și al adunării.
15 Pij wodę ze zdroju twego, a wody płynące ze źródła twego!
Bea apă din propriul tău izvor și ape curgătoare din propria ta fântână.
16 Niech się precz rozchodzą źródła twoje, a po ulicach strumienie wód.
Izvoarele tale să se reverse departe și râuri de ape să fie pe străzi.
17 Miej je sam dla siebie, a nie obcy z tobą.
Să fie numai ale tale și nu ale străinilor care sunt cu tine.
18 Niech nie będzie zdrój twój błogosławiony, a wesel się z żony młodości twojej.
Fântâna ta să fie binecuvântată; și bucură-te cu soția tinereții tale.
19 Niechżeć będzie jako łani wdzięczna, i sarna rozkodzna; niech cię nasycają piersi jej na każdy czas, w miłości jej kochaj się ustawicznie.
Ca cerboaica drăgăstoasă să fie ea și o căprioară plăcută; să te sature tot timpul sânii ei; și fii întotdeauna îmbătat de dragostea ei.
20 Bo przeczże się masz kochać w obcej, synu mój! i odpoczywać na łonie cudzej?
Și de ce ai dori tu, fiul meu, să fii îmbătat de o femeie străină și să îmbrățișezi sânul unei străine?
21 Gdyż przed oczyma Pańskiemi są drogi człowiecze, a on wszystkie ścieszki jego waży.
Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI și el cumpănește toate cărările lui.
22 Nieprawości własne pojmają niezbożnika, a w powrozach grzechu swego uwikle się.
Propriile lui nelegiuiri îl vor prinde pe cel stricat și va fi ținut cu funiile păcatelor sale.
23 Onci umrze, przeto, że nie przyjmował ćwiczenia, a dla wielkości głupstwa swego będzie błądził.
El va muri fără instruire și în măreția nechibzuinței sale se va rătăci.