Fakkeenya 13
1 Ilmi ogeessi gorsa abbaa isaa dhagaʼa; qoostuun namaa immoo dheekkamsa hin dhaggeeffatu.
Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
2 Namni waan afaan isaatii baʼuun waan gaariin gammada; namni hin amanamne garuu jeequmsaaf ariifata.
Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
3 Namni arraba isaa eeggatu, jireenya isaa eeggata; kan of eeggachuu malee dubbatu immoo baduuf ariifata.
Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
4 Fedhiin dhibaaʼaa yoom iyyuu hin guutamu; fedhiin nama jabaatee hojjetuu immoo guutumaan ni milkaaʼa.
Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
5 Namni qajeelaan soba jibba; namni hamaan garuu qaanii fi salphina fida.
Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
6 Qajeelummaatu nama tolaa tiksa; hamminni garuu cubbamaa galaafata.
Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
7 Namni tokko sooressa of fakkeessa; garuu homaa hin qabu; tokko immoo hiyyeessa of fakkeessa; garuu qabeenya guddaa qaba.
Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
8 Soorumni nama tokkoo furii jireenya isaa taʼuu dandaʼa; hiyyeessi garuu ifannaa hin dhagaʼu.
Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
9 Ifni nama qajeelaa akka gaarii ifa; ibsaan nama hamaa garuu ni dhaama.
Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
10 Of tuulummaan lola qofa baayʼisa; ogummaan garuu warra gorsa dhagaʼan biratti argamti.
Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
11 Maallaqni karaa sobaatiin dhufu dafee bada; namni xinnoo xinnoon maallaqa walitti qabatu garuu ni kuufata.
Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
12 Abdiin lafa irra harkifatu garaa nama dhukkubsa; hawwiin guutamu garuu muka jireenyaa ti.
Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
13 Namni gorsa tuffatu badiisa ofitti fida; kan ajaja ulfeessu immoo badhaasa argata.
Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
14 Barsiisni nama ogeessaa burqaa jireenyaa ti; kiyyoo duʼaa irraas nama deebisa.
Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
15 Hubannaan gaariin surraa argamsiisa; karaan warra hin amanamnee garuu badiisatti isaan geessa.
Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
16 Namni qalbii qabu kam iyyuu beekumsaan hojjeta; gowwaan immoo gowwummaa isaa mulʼisa.
Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
17 Ergamaan hamaan rakkoo keessa seena; ergamaan amanamaan garuu fayyina fida.
Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
18 Namni adabamuu jibbu ni hiyyooma; ni qaanaʼas; kan sirreeffama kabaju immoo ulfina argata.
Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
19 Hawwiin guutame namatti miʼaawa; gowwoonni garuu waan hamaa irraa deebiʼuu balfu.
Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
20 Namni nama ogeessa wajjin deemu ogeessa taʼa, michuun gowwootaa garuu ni miidhama.
Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
21 Wanni hamaan cubbamoota ariʼata; badhaadhummaan immoo badhaasa qajeelotaa ti.
Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
22 Namni gaariin ilmaan ilmaan isaatiif dhaala dabarsa; qabeenyi nama cubbamaa garuu qajeeltotaaf kuufama.
Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
23 Qonnaan hiyyeessaa midhaan guddaa baasa; murtiin jalʼaan garuu haxaaʼee duraa balleessa.
Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
24 Namni harcummee qusatu ilma isaa jibba; kan ilma ofii jaallatu immoo ilaallachaa isa adaba.
Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
25 Namni qajeelaan hamma quufutti nyaata; garaan nama hamaa garuu ni beelaʼa.
Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
