Ohabolana 29
1 Haitoañe aniany, tsy amañ’aoly, ty gan-katoke beteke endahañe.
Cel care, fiind deseori mustrat, își înțepenește gâtul, va fi nimicit dintr-o dată și fără remediu.
2 Ie miraorao o vantañeo, mirebeke ondatio, fa ie mifehe ty lo-tsereke, miñeoñeoñe ondatio.
Când cei drepți sunt în autoritate, poporul se bucură; dar când cel stricat conduce, poporul jelește.
3 Mahaehak’ an-drae t’indaty mikoko hihitse, fe mampianto vara ty mpiaman-tsimirirañe.
Oricine iubește înțelepciunea bucură pe tatăl său, dar cel ce se însoțește cu curvele își cheltuiește averea.
4 Ampijadoña’ i mpanjakay an-katò ty tane’e, fe mihotrake t’ie mandrambe vokàñe.
Prin judecată împăratul întemeiază țara, dar cel ce primește daruri o dărâmă.
5 Mandafike harato ho am-pandia’e eo t’indaty mitsiriry rañetse.
Un om care lingușește pe vecinul său întinde o cursă pentru picioarele sale.
6 Fiolàñe ty mamandrike i lo-tserekey, fe misabo naho mirebeke ty mahity.
În fărădelegea unui om rău se află o capcană, dar cel drept cântă și se bucură.
7 Haoñe’ ty vantañe ty zo’ o rarakeo, fe tsy apota’ i lo-tserekey i hilala zay.
Cel drept ia aminte la cauza săracului, dar cel stricat dă atenție să nu o cunoască.
8 Mamofotse ty rova, ondaty mañivañivao, fe mampivio-kabosehañe o mahihitseo.
Oamenii batjocoritori aduc o cetate în capcană, dar oamenii înțelepți întorc furia.
9 Ie mifandietse ami’ty dagola ty mahihitse, le ifanampea’ ty filoroloroañe naho fanivetiveañe tsy mijihetse.
Dacă un om înțelept se ceartă cu un om nebun, fie că se înfurie, fie că râde, nu este odihnă.
10 Heje’ o mpampiori-dioo ty vañoñe; le i vantañey, paia’ iareo ty fiai’e.
Cei setoși de sânge urăsc pe cel integru, dar cei drepți îi caută sufletul.
11 Fonga abora’ i dagolay ty tro’e, fe kalaña’ i mahihitsey am-pianjiñañe ao ty aze.
Un prost își rostește toată mintea, dar un om înțelept o păstrează până mai târziu.
12 Ie mañaom-bande ty mpifehe, miha raty iaby o roandria’eo.
Dacă un conducător dă ascultare la minciuni, toți servitorii lui sunt stricați.
13 Ty fihambaña’ i rarakey naho o mpamorekekeo: Iehovà ty mañazava ty fihaino’ i roe rey.
Săracul și omul înșelător se întâlnesc, dar DOMNUL le luminează ochii la amândoi.
14 Ie mizaka o rarakeo an-kahiti’e ty mpanjaka, le hijadoñe kitro añ’afe’e i fiambesa’ey.
Împăratul care cu credincioșie judecă pe sărac va avea tronul lui întemeiat pentru totdeauna.
15 Mpanolo-hihitse ty kobay naho ty endake, fe manalatse rene ty anake manao tsidaredare.
Nuiaua și mustrarea dau înțelepciune, dar un copil lăsat de capul lui o face de rușine pe mama lui.
16 Ie mionjoñe o tsivokatseo, mitombo ty fiolàñe, fe ho sambae’ i vañoñey ty fifotsaha’ iareo.
Când cei stricați se înmulțesc, crește fărădelegea, dar cei drepți vor vedea căderea lor.
17 Lilovo ty ana’o, le hampanintsiña’e, vaho hampinembanembae’e ty arofo’o.
Corectează pe fiul tău și îți va da odihnă; da, el va da desfătare sufletului tău.
18 Ie po-aroñarom-pitokiañe, le hahifi’ ondatio añe ty filieram-batañe, haha ka ze mahatan-Kàke.
Unde nu este viziune poporul piere, dar cel ce ține legea, fericit este el.
19 Tsy mahafanoro ty ondevo t’ie saontsieñe avao, ndra te azo’e tsy haoñe’e.
Un servitor nu va fi corectat prin cuvinte, căci deși înțelege nu va răspunde.
20 Inao t’indaty taentaeneñe am-pisaontsi’e, bey fitamàñe ty dagola te ama’e.
Vezi tu pe un om pripit în vorbele lui? Este mai multă speranță pentru un prost decât pentru el.
21 I mañaonkaom-pitoroñe boak’amy faha-ajaja’eiy, ro hanjo aze mpandova am-para’e.
Cel ce cu grijă crește pe servitorul său din copilărie, el îi va deveni fiu de-a lungul timpului.
22 Mpitrobo fitribahañe ty boseke, vaho lako fiolàñe ty mpidabadoa.
Un om mânios stârnește ceartă și un om furios abundă în fărădelege.
23 Mamotsake ondaty ty habohaboha’e, fe asiñeñe ty mpireke añ’arofo.
Mândria unui om îl va înjosi, dar onoarea îl va sprijini pe cel umil în duh.
24 Malaim-batañe ty mpireketse ami’ty mpampikametse, tsanoña’e i sisìy, f’ie tsy mitalily.
Cel ce este partener cu un hoț își urăște propriul suflet; aude blestemul și nu îl dă pe față.
25 Miafara ho fandrike ty fihembañañe ama’ ondaty; fe honjoneñe ty miato am’ Iehovà.
Teama de om aduce o capcană, dar oricine își pune încrederea în DOMNUL va fi în siguranță.
26 Maro ty mipay ty fañisoham-pifehe, fa Iehovà ro ahazoa’ t’indaty to.
Mulți caută favoarea conducătorului, dar judecata fiecărui om vine de la DOMNUL.
27 Tiva amo vañoñeo t’indaty tsy to; fe veta amy lo-tserekey ty vantañe am-pañaveloa’e.
Un om nedrept este o urâciune pentru cel drept, și cel integru pe cale este urâciune pentru cel stricat.
