Ohabolana 12
1 Mikoko hilala ty mpitea lafa, fe gege ty malaiñ-endake;
Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob.
2 Hanjo fañisohañe am’ Iehovà ty matarike, fe hafà’e ty mpikinia.
Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna.
3 Tsy mahafioreñe ondaty ty halo-tserehañe, fe tsy hasiotse ty vaha’o vañoñeo.
Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată.
4 Sabakan-engem-bali’e ty rakemba soa, fe hoe hamomohañe an-taola’e ao ty mahasalatse.
O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui.
5 To ty fivetsevetse’ o vantañeo; fe mitarik’ an-dama ty fanoroa’ o lo-tserekeo.
Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune.
6 Famandroñan-dio ty entam-bola’ o raty tserekeo, fe hañaha ty vañoñe o saontsi’eo.
Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera.
7 Rotsaheñe o lo-tserekeo le tsy eo, fe hijadoñe ty anjomba’ o mahitio.
Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare.
8 O hihi’eo ty anambezañe ondatio, fe ho sirikaeñe ty mengok’ an-troke.
Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit.
9 Hàmake t’ie mirè-batañe, naho manaña mpitoroñe raike, ta t’ie mieva ho bey fe tsy aman-kaneñe.
Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea.
10 Haoñe’ ty vantañe ty fiai’ i bibi’ey, fe fampisoañañe avao ty tretre’ i rati-tserekey.
Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude.
11 Ho enen-kaneñe ty mpiava’ i tane’ey, fe po-hilala ty mañeañe ty tsy vente’e.
Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
12 Tsikirihe’ o rati-tserekeo ty fikopahan-karatiañe, fe mamokatse ty vaha’ o vantañeo.
Cel stricat dorește prada oamenilor răi, dar rădăcina celor drepți rodește.
13 Fandrihe’ ty fiolàn-tsoñi’e ty lahiaga, fe hibolititse amy haloviloviañey ty vañoñe.
Cel stricat este prins în capcană prin fărădelegea buzelor sale, dar cel drept va ieși din tulburare.
14 Mahaenen-kasoa t’indaty ty vokam-palie’e, vaho himpoly ama’ ondaty o fitoloñam-pità’eo.
Un om va fi săturat cu bine prin rodul gurii sale, și recompensa mâinilor omului îi va fi restituită.
15 Mahity amo maso’eo ty gege, fe mijanjim-panoroañe ty mahihitse.
Calea unui nebun este dreaptă în propriii lui ochi, dar cel ce dă ascultare sfatului este înțelept.
16 Fohiñe aniany ty filoa-tiña’ i dagola, fe lembefe’ i mahihitse ty mahasalatse.
Furia unui nebun este imediat cunoscută, dar un om chibzuit acoperă rușinea.
17 Mampiboake havantañañe ty mikofòke hatò, fe famañahiañe ty manara-bande.
Cel ce spune adevăr declară dreptate, dar un martor fals, înșelăciune.
18 Eo ty manoantoañe an-drehake, hoe fitomboham-pibara, fe minday fijanganañe ty famele’ o mahihitseo.
Este unul care vorbește ca străpungerile unei săbii, dar limba celor înțelepți este sănătate.
19 Hijadoñe nainai’e ty fivimbin-katò, fe aniany avao ty lelan-dremborake.
Buza adevărului va fi întemeiată, pentru totdeauna, dar o limbă mincinoasă este numai pentru o clipă.
20 Famañahiañe ty an-tro’ o mpikililio, fe haehake t’ie mpifampilongo.
Înșelăciune este în inima celor ce plănuiesc răul, dar a sfătuitorilor păcii este bucuria.
21 Tsy mizò raty ty vantañe, fe lifo-kasotriañe ty tsereheñe.
Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei stricați vor fi umpluți cu ticăloșii.
22 Tiva am’ Iehovà ty soñy mandañitse, fe no’e o mitoloñe am-pigahiñañeo.
Buze mincinoase sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.
23 Mañaja hihitse ty hendre, fe mitazataza hagegeañe ty tron-dagola.
Un om chibzuit ascunde cunoaștere, dar inima proștilor vestește nechibzuință.
24 Hifeleke ty fità’ o mahimbañeo, vaho hondevozeñe ty taña migebañe.
Mâna celor harnici va conduce, dar cel leneș va fi sub tribut.
25 Mampidrodretse ty arofo’ ondaty ty fivazobazorañe ama’e ao, fe mampanintsiñe aze ty talily soa.
Întristarea din inima omului o face să se aplece, dar un cuvânt bun face inima veselă.
26 Manoro an-drañe’e ty vantañe, fe mampivike o lo-tserekeo ty lala’iareo.
Cel drept este nespus mai bun decât vecinul său, dar calea celor stricați îi amăgește.
27 Tsy atono’ i tembo ty nitsatsà’e; fe vara ami’ty mpifanehake o hanaña’eo.
Leneșul nu își frige vânatul, dar averea omului harnic este prețioasă.
28 Tendrek’ an-dalam-bantañe ty haveloñe, vaho tsy aman-kavetrahañe i oloñolo’ey.
În calea dreptății este viață, și în cărarea ei nu este moarte.
