Proverbiorum 20
1 Luxuriosa res vinum, et tumultuosa ebrietas: quicumque his delectatur non erit sapiens.
Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
2 Sicut rugitus leonis, ita et terror regis: qui provocat eum peccat in animam suam.
Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
3 Honor est homini qui separat se a contentionibus; omnes autem stulti miscentur contumeliis.
Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
4 Propter frigus piger arare noluit; mendicabit ergo æstate, et non dabitur illi.
Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
5 Sicut aqua profunda, sic consilium in corde viri; sed homo sapiens exhauriet illud.
Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
6 Multi homines misericordes vocantur; virum autem fidelem quis inveniet?
Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
7 Justus qui ambulat in simplicitate sua beatos post se filios derelinquet.
Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
8 Rex qui sedet in solio judicii dissipat omne malum intuitu suo.
Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
9 Quis potest dicere: Mundum est cor meum; purus sum a peccato?
Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
10 Pondus et pondus, mensura et mensura: utrumque abominabile est apud Deum.
Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
11 Ex studiis suis intelligitur puer, si munda et recta sint opera ejus.
Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
12 Aurem audientem, et oculum videntem: Dominus fecit utrumque.
Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
13 Noli diligere somnum, ne te egestas opprimat: aperi oculos tuos, et saturare panibus.
Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
14 Malum est, malum est, dicit omnis emptor; et cum recesserit, tunc gloriabitur.
Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
15 Est aurum et multitudo gemmarum, et vas pretiosum labia scientiæ.
Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
16 Tolle vestimentum ejus qui fidejussor extitit alieni, et pro extraneis aufer pignus ab eo.
Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
17 Suavis est homini panis mendacii, et postea implebitur os ejus calculo.
Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
18 Cogitationes consiliis roborantur, et gubernaculis tractanda sunt bella.
Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
19 Ei qui revelat mysteria, et ambulat fraudulenter, et dilatat labia sua, ne commiscearis.
Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
20 Qui maledicit patri suo et matri, extinguetur lucerna ejus in mediis tenebris:
Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
21 hæreditas ad quam festinatur in principio, in novissimo benedictione carebit.
O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
22 Ne dicas: Reddam malum: exspecta Dominum, et liberabit te.
Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
23 Abominatio est apud Dominum pondus et pondus; statera dolosa non est bona.
Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
24 A Domino diriguntur gressus viri: quis autem hominum intelligere potest viam suam?
Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
25 Ruina est homini devorare sanctos, et post vota retractare.
Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
26 Dissipat impios rex sapiens, et incurvat super eos fornicem.
Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
27 Lucerna Domini spiraculum hominis, quæ investigat omnia secreta ventris.
Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
28 Misericordia et veritas custodiunt regem, et roboratur clementia thronus ejus.
Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
29 Exsultatio juvenum fortitudo eorum, et dignitas senum canities.
Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
30 Livor vulneris absterget mala, et plagæ in secretioribus ventris.
Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
