Proverbiorum 15
1 Responsio mollis frangit iram; sermo durus suscitat furorem.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Lingua sapientium ornat scientiam; os fatuorum ebullit stultitiam.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 In omni loco, oculi Domini contemplantur bonos et malos.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Lingua placabilis lignum vitæ; quæ autem immoderata est conteret spiritum.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Stultus irridet disciplinam patris sui; qui autem custodit increpationes astutior fiet. In abundanti justitia virtus maxima est: cogitationes autem impiorum eradicabuntur.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Domus justi plurima fortitudo, et in fructibus impii conturbatio.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Labia sapientium disseminabunt scientiam; cor stultorum dissimile erit.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Victimæ impiorum abominabiles Domino; vota justorum placabilia.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 Abominatio est Domino via impii; qui sequitur justitiam diligitur ab eo.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Doctrina mala deserenti viam vitæ; qui increpationes odit, morietur.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Non amat pestilens eum qui se corripit, nec ad sapientes graditur.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Cor gaudens exhilarat faciem; in mœrore animi dejicitur spiritus.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Cor sapientis quærit doctrinam, et os stultorum pascitur imperitia.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Omnes dies pauperis, mali; secura mens quasi juge convivium.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Melius est parum cum timore Domini, quam thesauri magni et insatiabiles.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Melius est vocari ad olera cum caritate, quam ad vitulum saginatum cum odio.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Vir iracundus provocat rixas; qui patiens est mitigat suscitatas.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Iter pigrorum quasi sepes spinarum; via justorum absque offendiculo.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Filius sapiens lætificat patrem, et stultus homo despicit matrem suam.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Stultitia gaudium stulto, et vir prudens dirigit gressus suos.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Dissipantur cogitationes ubi non est consilium; ubi vero sunt plures consiliarii, confirmantur.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Lætatur homo in sententia oris sui, et sermo opportunus est optimus.
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 Domum superborum demolietur Dominus, et firmos faciet terminos viduæ.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Abominatio Domini cogitationes malæ, et purus sermo pulcherrimus firmabitur ab eo.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Conturbat domum suam qui sectatur avaritiam; qui autem odit munera, vivet. Per misericordiam et fidem purgantur peccata: per timorem autem Domini declinat omnis a malo.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Mens justi meditatur obedientiam; os impiorum redundat malis.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 Longe est Dominus ab impiis, et orationes justorum exaudiet.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Lux oculorum lætificat animam; fama bona impinguat ossa.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Auris quæ audit increpationes vitæ in medio sapientium commorabitur.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Qui abjicit disciplinam despicit animam suam; qui autem acquiescit increpationibus possessor est cordis.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 Timor Domini disciplina sapientiæ, et gloriam præcedit humilitas.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
